Persoanele sanatoase, evaluate pentru stabilirea riscului de boli cardiovasculare, oncologice si mintale

Conform unui proiect de ordin ce ar uma sa intre in vigoare de la 1 iunie, medicii de familie vor consulta si persoanele asimptomatice cu varste cuprinse intre 18 si 39 de ani, in vederea realizarii unei riscograme referitoare la cele trei categorii de afectiuni.

De la 1 iunie va intra in vigoare un proiect de ordin emis de Ministerul Sanatatii, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare în 2014 a Hotararii de Guvern nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii medicale si a Contractului-cadru care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anii 2014 – 2015. Printre alte prevederi incluse in acest ordin, un capitol aparte este alocat serviciilor preventive pentru adultii asimptomatici, capitol in care se prevede ca si persoanele sanatoase cu varste cuprinse intre 18 si 39 de ani trebuie sa fie consultate de medicii de familie in scopul evaluarii riscului de cancer, boli cardiovasculare sau boli mintale la care sunt expuse. Aceasta masura este impusa tinand cont de prevalenta ridicata a celor trei categorii de afectiuni, bolile cardiovasculare constituind principala cauza de mortalitate atat in Romania cat si in intreaga lume, iar cancerul si bolile mintale numarandu-se printre cele mai raspandite afectiuni. Astfel, documentul prevede ca „examinarile de evaluare a riscului individual la adultul asimptomatic au ca scop identificarea si interventia asupra riscurilor modificabile asociate afectiunilor cu pondere importanta asupra poverii îmbolnavirilor: boli cardiovasculare si metabolice, cancer, sanatatea mintala, sanatatea reproducerii. Evaluarea complexa a riscului individual în functie de varsta/sex se realizeaza prin consultatie si investigatii specifice consemnate în riscograma, adultilor cu varsta între între 18 si 39 de ani”.

In cazul fiecarui pacient din aceasta categorie se va realiza o riscograma care va cuprinde evaluarea stilului de viata, calcularea riscului cardiovascular si a celui oncologic, dar si cel privind sanatatea mintala, aici fiind luat în calcul consumul de alcool si  riscul de depresie. De asemenea, va fi evaluat si riscul legat de sanatatea reproducerii. Pentru evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sanatatii,medicul va consemna statusul curent al unei persoane privind fumatul, mai exact, numarul de pachete de ţigari fumate pe an, consumul problematic de alcool, activitatea fizica şi dieta.

In ceea ce priveste riscul cardiovascular, acesta se va face prin folosirea unor diagrame standardizate de tip European Heart Score. În riscograma vor fi consemnate valoarea tensiunii arteriale, istoricul familial de deces prematur prin boala cardiovasculara sau boli familiale ale metabolismului lipidic, colesterolul total si glicemia, pentru persoane care prezinta tensiunea arteriala. Apoi, odata încadrati într-o categorie de risc cardiovascular, pacientii vor fi inclusi într-un program ce ar urma sa le schimbe stilul de viata, individualizat în functie de marimea riscului stabilit. Totodata, ei vor fi incluşi în sistemul de monitorizare activa a pacientilor cu risc cardiovascular înalt. In documentul legislativ se precizaeaza ca „sunt exceptate de la evaluarea riscului cardiovascular persoanele cu boala cardiovasculara deja cunoscuta, diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu microalbuminurie, boala cronica renala sau nivele deja cunoscute foarte înalte ale factorilor individuali de risc (HTA, displipidemie). Aceste persoane au deja un risc crescut de boala cardiovasculara si necesita managementul integrat al tuturor factorilor de risc în cadrul consultatiilor de monitorizare activa adresate bolilor cronice prioritare”.

In ceea ce priveste riscurile oncologice la care sunt expuse persoanele in cauza, acestea vor fi evaluate prin consemnarea antecedentelor personale ale persoanei respective, dar si cele ale rudelor de gradul I prin filiatie directa, expunerii profesionale particulare la azbest, aniline si alte substante chimice folosite în industrie si stilului de viata. In cazul in care, dupa analizarea acestor factori se va constata ca exista riscuri personale in ceea ce priveste afectiunile oncologice, persoanele respective vor fi incluse in programe de monitorizare specializate.

La fel si in cazul evaluarii riscurilor legate de sanatatea mintala, capitol la care vor fi analizate antecedente personale si de adictie la rudele de gradul I prin filiatie directa, precum si comportamentul privind consumul de alcool. Persoanele evaluate vor completea un chestionar standardizat cu trei intrebari, pentru depistarea eventualului consum problematic de alcool, chestionar cuprinzand urmatoarele intrebari: „Cat de des consumati o bautura continand alcool? Cate bauturi standard consumati într-o zi obişnuita, atunci cand beti? Cat de des beti sase sau mai multe bauturi alcoolice standard la o singura ocazie?”

Medicii de familie vor avea si obligatia de a identifica persoanele cu risc înalt de depresie, utilizand un alt chestionar standardizat, cu doua intrebari: „V-ati pierdut interesul sau placerea pentru activitatile obisnuite în ultima luna ? V-ati simtit trist, demoralizat sau neajutorat în ultima luna?” Raspunsul afirmativ la ambele întrebari indica un risc inalt de depresie si impune trimiterea la consultaţii de specialitate de psihiatrie.

În ceea ce priveşte riscurile legate de sanatatea reproducerii, obiectivele principale sunt planificarea sarcinilor dorite la femeile de varsta fertila, evitarea sarcinilor nedorite la femeile de varsta fertila si prevenirea bolilor cu transmitere sexuala la populatia cu risc înalt.