REPORTAJUL DE DUMINICA: Punct. Si de la capat!

28 decembrie 2014 | 1 comentariu |

An Nou2Terminam inca un an din viata. Fix patru zile mai stau sa curga din 2014. Tragem o linie cat pentru toate zilele lui si speram ca partea stanga, a lucrurilor implinite, sa fie cat mai ocupata, iar cea din dreapta, a dorintelor care mai au de asteptat, cat mai goala. Aceasta, daca avem curajul sa ne facem bilantul muncii, a sperantelor, a eforturilor si fericirilor de care am avut parte in acest an dificil.

M-as exprima astfel si as spune ca pentru mine a fost poate cel mai bun din viata. Pe coloana din dreapta exista insa cateva liniute, semn ca mi-as mai fi dorit sa se mai implineasca vreo cateva lucruri, insa si ele apartin aspiratiilor, adica sunt din capitolul daca se poate. Eu vreau sa spun asa pentru ca 2014 a fost anul in care sanatatea a fost la loc de cinste. Mi-am dorit sa nu stiu de boala, sa nu am evenimente nefericite si nimeni din familia mea sa nu aiba de-a face cu doctorii. Nu prea a fost asa. Ca in fiecare bilant, exista si lucruri neimplinite, poate pentru ca nu s-a depus suficient efort. Ori, poate, aspiratiile au fost insuficiente.

 

vacanta-iarnaAs trece de la mine, la insusi judetul Buzau, ramas atat de mult in urma judetelor vecine. Am scris gresit. Judetul Buzau, cel atat de mult tinut pe loc de micile si marile lucrari ilegale ale primilor alesi din fruntea lui si a celor 92 de institutii pe care le are.

Ne uitam cu jind ca Suceava are deja partii de schi inveterate la Vatra Dornei, unde se organizeaza campionate nationale si internationale.

Dar, habar nu mai avem ca Alexandru Corcodel si Gheorghe Dumitrache, de la Nehoiu, respectiv Chiojdu, primari pana nu de multa vreme, au trasat chiar si cu degetul pe harta, si cu proiectul pe masa ministerelor, partii mult mai mari si mai profitabile decat ale bucovinenilor. Ele au incurcat insa traseul camioanelor cu lemne ale intailor alesi si au ramas doar in proiect.

 

Nonagenarul vanator buzoian Ion Angelescu

Nonagenarul vanator buzoian Ion Angelescu

Ce ne pasa noua ca Valeriu Sarbu, fost primar al orasului Patarlagele, vedea dezvoltarea acestei urbe de munte prin promovarea valorilor turistice din zona, atuul fiind vanatorile celebre de odinioara care au avut loc aici? Acum, nici macar nu se mai aude de vreun proiect care are loc in Patarlagele.

Ce mai conteaza ca in zona DN 2 B Buzau-Braila, primari ai fostelor mandate, vedeau evitarea accidntelor teribile, prin infiintarea de perdele forestiere? Ba chiar, unii au si primit bani pentru asa ceva. Perdele nu sunt, insa au aparut culturi de panouri fotovoltaice din care castiga cate cineva, nu doar firmele ce le detin.

Mai spun si ca, intrebat, actualul presedinte interimar de judet, cam ce proiecte importante care duc la dezvoltarea zonei exista, a spus ca reabilitarea unui drum judetean ar fi asa ceva. Si atunci, de ce sa mai cautam modul de dezvoltarea a Buzaului, daca primii oameni ai nostri nu prea au habar sa intocmeasca adevarate proiecte de viitor?

 

Ciobanul Neculai Oncescu

Ciobanul Neculai Oncescu

Terminam inca un an, e finalul lui si se spune ca e momentul sa fim mai buni. Dar, pana cand, Doamne? Celebra Bucovina a facut din cascaval un brand care vinde bine o intreaga zona a Dornelor.

La noi, cascavalul de Penteleu, resuscitat de un om din Varlaam, a murit imediat, la loc. Primilor alesi nici nu le-a pasat sa auda ca s-a intamplat sa fe adus in viata cascavalul Penteleu care odinioara unea doua tari –  Ardealul cu Muntenia.

Pai, pana cand? Incepe sa ma doara ca nu-i mai suport si ca ori de cate ori va scriu, imi aduc condeiul inspre ei. Numai ca eu pot sa spun, iar dumneavoastra sa ma sustineti. Eu va aud durerea cand vin la dumneavoastra. Imi spuneti, imi strigati nemultumirea, iar eu trebuie sa o spun mai departe. As vrea sa se tina cont si de faptul ca oamenii care ies la vot produc, fac ceva din care cei alesi au si curajul sa fure. Producatorii trebuie sa iasa in fata.

Dar, sa revin la acest sfarsit de an in care Buzaul miroase a fum. A fum bun, de la carnea de porc, care si-a dat patimile in sarea pusa de inainte de Craciun printre muschi, lasata la cada de lemn sau in galeata pentru ca acum, spre final de an, sa fie scoasa putin la vant, cat sa se usuce eventuala saramura formata.

 

Afumatoare

Afumatoare

E un obicei la limita recomandarilor nutritionistilor care isi celebreaza atentionarile la final de fiecare an! Specialistii acestia spun ca daca noi consumam in cantitati mari si frecvent ori o perioada mare carne de porc afumata dezvoltam diverse tipuri de cancer…

Numai ca, tot ei, nutritionistii, spun ca de fapt carnea afumata si mai apoi conservata este excelenta. Afumata cu lemn de fag sau stejar si cu fum rece, nu cald care sa dezvolte bacterii, carnea de porc este excelenta. Fumul rece ii scade PH-ul si nitratii cu cel putin 25 la suta.

Muntenii nostri de prin partea nordica, de la Beceni inspre Lopatari si de la Unguriu inspre Gura Teghii si Nehoiu pastreaza de sute de ani acest obicei. Imediat dupa Craciun, scot carnea de la sare, o feliaza cat isi pune omul o data in farfurie si topesc untura. Prin acea untura trec si carnea aceasta, mai apoi oasele de porc afumate si, la final, eventual cativa carnati.

 

afumatoare1Afumatoarea este o constructie permanenta in curtea munteanului. Este musai din lemn, cu bare din lemn asezate cat sa sustina carnea, carnatii si tobele, daca gospodarul are pofta. Pana la casuta aceasta, prin pamant vine o teava pe care urca fumul dintr-o vatra facuta in afara afumatorii propriu zise.

Munteanul stie bine sa tempereze focul, sa regleze temperatura de afumare. Carnea se afuma o singura zi, maxim doua, la placere.

Dupa ce topeste untura si prajeste putin carnea, o scoate in lighean si o aseaza intr-un cazan special pentru aceasta carne sau, mai modern, in borcande de 800 de grame. Carnea aceasta se consuma tocmai in lunile iulie si august, cand e nevoie de ea, la coasa. Cosasii duc munca grea sa razbate prin iarba si sunt rasplatiti cu ciorba de afumatura dreasa cu lapte acru. O bucata serioasa de carne cu ou si ceapa verde si o portie de ciorba tin toata ziua lunga de coasa.

Obiceiul e atat de vechi, incat si scandurile dupa afumatorile muntenilor cad, in fiecare an, insa isi fac loc altele noi, caci munteanul e om harnic si asezat.

Maria Moise si Filica Baroian din Gura Teghii spun ca aceasta carne nu a omorat pe nimeni si nici nu a imbolnavit.

 

Peste afumat

Peste afumat

Afumarea este o metoda de conservare buna, pentru multi batrani ai satelor singuratice, care nu au nici acum frigidere, iar piciorul de porc tine asa afumat, pana prin martie.

Va spun asa, in detaliu, despre afumarea carnii de porc, pentru ca asa s-a intamplat si cu cascavalul de la Dornele Sucevei. A mancat, la un moment dat, un mare politician local, care apoi i-a incurajat prin finantare pe producatori. S-a autorizat un producator, al doilea, al zecelea si asa mai departe, iar acum zona este celebra pentru cascaval.

Stiu sigur ca daca in sfarsit le-ar pasa, alesii nostri ar putea sa scoata aceste obiceiuri in lume. Si spun asta pentru ca turistilor le sunt servite, la Varlaam, Siriu, Nehoiu si Gura Teghii, chiar si la Chiojdu, ciorbe cu afumatura si omleta cu carne afumata. Mai apoi cer sa cumpere un muschi afumat. Metoda de Buzau, de afumare, este una aparte. Munteanul scoate si coaja de la fag, iar caramiziul format pe carne chiar nu este nociv, urat sau greu tolerat de stomac.

Daca mai adaug si prunele uscate si afumate din zona Tisau si pestele macrou sau pastrav afumat pe la Cislau, pai atunci domnilor alesi, trezirea, Buzaul are valoare si trebuie sa faca primul pas in Romania frumoasa care ii tot da tarcoale!

Sa punem punct si din 2015 sa o luam de la capat, cu oameni dornici sa scoata acest teritoriu in lume!

 

Eu va urez tuturor sanatate, noroc si La Multi Ani!


Categorii: Lifestyle, Reportaj

Comentarii (1)

  1. Dana Dana spune:

    Sa avem un an mai bun si mai prosper, iar cumpana de anul viitor sa ne gaseasca langa familii!

Adaugati un comentariu


 

*