Ministrul Nicolaescu se justifica in razboiul cu medicina privata
El a prezentat, astazi, in sedinta de Guvern, de ce crede ca nu mai trebuie sa fie finantate din fondurile publice serviciile spitalelor private si de ce unii medici sunt in conflict de interese. Premierul Ponta spune insa ca Guvernul va tine cont de reactiile si „propunerile pertinente” formulate de spitale, medici si populatie.
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu a prezentat, astazi, in sedinta de Guvern, o nota privind finantarea din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat, cu detalii privind situatia actuala a finantarii furnizorilor medicali, dar si noile masuri si principii care vor fi promovate de Ministerul Sanatatii pentru aplicarea politicilor de sanatate publica, transmite Biroul de Presa al MS.
Ministrul recunoste, in raportul mentionat, ca asistenta medicala primara este in totalitate asigurata de furnizori privati (medici de familie), iar in cea ce priveste medicina din ambulatoriul de specialitate, „furnizorii din sistemul privat detin o pondere covarsitoare in asigurarea asistentei medicale ambulatorii decontate prin sistemul de asigurari de sanatate, atat cea de specialitate cat si cea paraclinica (laboratoare de analize medicale / explorari imagistice / servicii imagistice (echografie, CT, RMN, etc). Singurii furnizori publici care pot deconta catre casele de asigurari de sanatate servicii de asistenta medicala ambulatorie au ramas unitatile spitalicesti, prin ambulatoriile integrate ale spitalelor”. El uita sau omite cu buna stiinta sa mentioneze ca in multe cazuri, unitatile publice nu dispun de aparatura sau cea pe care o au la dispozitie este depasita fizic si moral.
Ca sa-si argumenteze acuzatiile potrivit carora „medicina privata s-a dezvoltat pe bani publici”, Nicolaescu arata ca „spitalele private au beneficiat o buna perioada de timp chiar de mecanisme de finantare preferentiala, suma decontata pe caz rezolvat fiind negociabila si nu fixa, pe baza sistemului DRG, ca in cazul spitalelor pubice”. El a luat ca exemplu cateva unitati medicale din judetele favorizate de fostii ministri UDNR. „Din datele furnizate de CNAS, in anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judetul Brasov a negociat si a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie interventionala suma de 3600 lei, acelasi caz fiind decontat in sistemul DRG de catre casa de asigurari de sanatate, pentru o unitate publica de elita cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara, cu doar 2620 lei”, se arata in raportul lui Nicolaescu.
Ministrul spune ca si dupa ce a fost aplicat acelasi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, sumele decontate din bugetul FNUASS catre spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei in anul 2011, pana la 213.500 mii lei, in anul 2012. „S-a ajuns astfel la situatii in care, spre exemplu, in judetul Brasov sa se deconteze in anul 2012 catre spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitalicesti, iar in Oradea, un spital privat cu 87 de paturi infiintat in anul 2008 sa primeasca 17% din bugetul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care are 1007 paturi. In ultimul caz, infiintarea spitalului privat nu a condus la scaderea numarului de pacienti ai Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care, dimpotriva, a crescut”, mai spune Nicolaescu.
Exemplele au continuat, tintit, catre anumite maternitati private, unde „pentru o interventie operatorie de cezariana, un furnizor privat are tariful de 8800 lei in cazul in care prim-operatorul este profesor universitar si 6600 in cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurari acopera doar 1400 de lei, ramanand ca diferenta de 7400 de lei, respectiv 5200 de lei sa fie suportat de catre familia pacientei”, conciderad ca accesibilitatea in aceste unitati medicale este „in contradictie cu principiile sistemului social de asigurari de sanatate in baza carora a fost infiintat si functioneaza FNUASS”.
Posibilul conflict de interese este, de asemenea, invocat de ministrul Nicolaescu. Acesta spune ca multi medici din serviciile publice au si cabinete private sau sunt angajati ai unor furnizori particulari de servicii de sanatate, astfel de situatii trebuind analizate si din perspectiva unui potential conflict de interese, mai ales daca un doctor ocupa si o functie de conducere.
Ministrul mai spune ca majoritatea cabinetelor private, in care lucreaza aceiasi medici angajati in spitale, au contracte cu casele de asigurari de sanatate, ceea ce le da dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente in spital, care sunt decontate de asigurarile publice de sanatate.
„Pe langa aspectul criticabil al racolarii pacientilor din serviciile publice in folosul unitatilor private, apar situatii in care un serviciu deja decontat de casa de asigurari pentru unitatea publica este platit inca o data de catre pacient, la cabinetul privat, sau chiar este decontat a doua oara catre asigurarile de sanatate daca furnizorul respectiv are contract cu casa de asigurari. In acelasi timp, astfel de situatii trebuie analizate si din perspectiva unui potential conflict de interese intre calitatea simultana de angajat in sistemul privat si in cel public a unui cadru medical, in special daca acesta are si o functie de conducere. Sunt cunoscute in acest sens, de exemplu, situatii in care echipamentele unor sectii de imagistica medicala (aparate de radiologie, tomografie, RMN) sunt defecte si raman nereparate, in timp ce unitatea privata de imagistica la care lucreaza in paralel seful sectiei publice functioneaza din plin, deservind si pacientii care sunt redirectionati din sectia publica”, se sustine in nota MS.
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat sambata, intr-o conferinta de presa la Targu Mures, ca in noul contract-cadru, care va intra in vigoare de la 1 martie, se va stipula ca banii publici vor sustine numai spitalele publice din Romania, fiind sistata finantarea din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru unitatile spitalicesti private.
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) aloca spitalelor, anual, aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 45 de milioane de euro merg la spitalele private. Potrivit MS, banii care nu vor mai fi dati spitalelor private vor fi repartizati pentru programele de terapie intensiva, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic si trauma.
Intentia ministrului Nicolaescu a generat puncte de vedere divergente. In timp ce unele pareri sunt in acord cu noile masuri anuntate, unii particulari spun ca masura va afecta pacientii si va creste costurile, iar asociatiile de pacienti spun ca se limiteaza dreptul asiguratului de a-si alege medicul si unitatea in care doreste sa se trateze.
Cititi raportul integral, AICI
