Boboteaza, ziua in care ne primenim spiritul

6 ianuarie 2016 | 0 comentarii |

Crestinii ortodocsi celebreaza astazi, 6 ianuarie, Botezul Domnului in apa Iordanului si se purifica cu Agheazma Mare. Buzoienii vor participa la procesiunea la Raul Buzau, care va porni de la Catdrala Sf. Sava, la ora 11.45.

 

Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei

Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei

Gandul cu care m-am trezit astazi este acela ca de Boboteaza, tot crestinul merge la biserica sau macar se gandeste sa ia o inghititura de agheazma, sa aprinda o candela, sa spuna o rugaciune si sa lase putin fum de tamaie sa-i invaluie casa. Boboteaza este supranumita Sarbatoarea Luminilor sau a Luminarii, considerandu-se ca prin contactul cu apa sfintita, crestinii isi asuma pozitivismul uman, prin innoirea Duhului Sfant. O zi in care, din mosi-stramosi ne gandim la purificare, la curatenie fizica si spiriruala.

In mintea mea persista insa, dureros, controversatul citat al lui Malraux, cunoscut mai ales sub forma „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, odata cu imaginile imbrancelilor celor care, la usile bisericilor uita de credinta, rabdare si cele sfinte, din dorinta de a intra cat mai repede in posesia unei portii de „Duh Sfant” la pet. Si tot dureros revine sloganul „Vrem spitale, nu catedrale!”, propagat si rostogolit de societatea civila si  intretinut prin atitudinea condescendent-autoritara, culmea, chiar de catre reprezentantii Bisericii, cei care cred eu, ar avea misiunea sa ne indrepte catre echilibru, iertare si purificare prin exemplul personal.

 

Patriarhul Daniel

Patriarhul Daniel

Andre Malraux, scriitor si ministru francez, ar fi zis pe cand Razboiul Rece atingea apogeul ca «Le XXI-ème siècle sera spirituel ou ne sera pas». Chiar el a sustinut ulterior ca nu-si asuma o astfel de profetie, dar crede ca „daca umanitatea secolului viitor (actual – n.r.) nu gaseste un model exemplar de om, va fi rau”.

N-am sa arunc cu piatra tocmai eu, care ca orice om, nu sunt lipsita de pacate, tocmai astazi, cand imi doresc asa cum cred ca isi doreste orice crestin, sa-mi primenesc sufletul si mintea, astfel incat, vorba mamei lui Ion Creanga, „cele rele sa se spele, cele bune sa se adune”. Imi staruie insa in minte recentele reactii contondente ale Patriarhului Daniel fata de tragedia de la clubul Colectiv si mai ales fata de faptul ca sprijinul financiar acordat Cultelor de catre Stat a fost diminuat, Guvernul punand in balanta faptul ca in Romania sunt de patru ori mai multe biserici decat scoli si de peste 40 de ori mai multe decat spitale. Patriarhia sustine insa ca Biserica Ortodoxa Romana a desfasurat o consistenta opera sociala, medicala si educationala, pentru care eparhiile cheltuie, anual, milioane euro si sustine numeroase institutii medicale, farmacii si chiar spitale…

 

Botezul Domnului

Botezul Domnului

Ma linistesc asadar la gandul ca trebuie sa-i dam „Cezarului ce-i al Cezarului si lui Dumnezeu ce-i al Lui Dumnezeu” si ma concentrez asupra acestei Sfinte Sarbatori, una dintre cele mai importante de peste an pentru crestinii ortodocsi si catolici.

Botezul Domnului sau Boboteaza, cunoscuta si ca Teofania, din 6 ianuarie, alaturi de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul Sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate Nasterii lui Iisus Hristos. Am calatorit asadar, in aceasta perioada, spiritual, la Betleem si ne-am inchinat Pruncului Sfant, asemenea magilor de la Rasarit. L-am primit in casele si in sufletele noastre si ne-am simtit mai sanatosi. Am colindat si am primit colindatori, iar la cumpana dintre ani am fost partasi la intalnirea timpului cu vesnicia. Boboteaza aduce (sau ar trebui sa aduca) bucurie in suflete, iar traditiile isi urmeaza cursul, chiar daca unele dintre ele au cam… degenerat.

 

Boboteaza-7Ninsorile si gerurile naprasnice de odinioara, cand credinciosii infruntau viscolul si treceau prin tunele  de zapada ca sa ajunga in Sfintele locasuri pentru a se impartasi cu Agheazma Mare nu mai sunt de actualitate. Putina zapada care a cazut in ultimele zile si temperaturile scazute de sub lumina lui gerar dau, totusi, sarbatorii, alura de poveste.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul merge la rau, lac, mare sau ocean si arunca o cruce din lemn in apa, cruce pe care mai multi barbati se vor intrece sa o recupereze. Cel care reuseste sa ajunga primul la cruce primeste binecuvantarea preotului si se spune ca va fi sanatos si va avea noroc tot anul, impreuna cu toti ai lui. In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste, de intreaga comunitate.

 

Procesiune catre Raul Buzau

Procesiune catre Raul Buzau (arhiva)

La Buzau, de 12 ani incoace, la Sarbatoarea Bobotezei, preotii de la Catedrala Municipala Sfantul Sava organizeaza pelerinaj la Raul Buzau. Astazi, dupa Sfanta Liturghie, din fata Catedralei Sf. Sava, impreuna cu preotii Florentin Duca, Mihail Milea si Aurelian Damian, se va pleca in procesiune catre Podul Maracineni de peste Raul Buzau, la ora 11.45. Alaiului de credinciosi, in frunte cu preotii de la mai multe biserici, ar putea sa i se alature si IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei.

Raul Buzau este considerat singura apa curgatoare sfanta din Romania, pentru ca aici a fost sacrificat, in anul 372, Sava Gotul, un credincios ale carui minuni i-a speriat pe navalitorii goti. „Din 2005, dupa ruperea podului, sfintirea Raului Buzau are si darul de a linisti furia apei, pentru a feri podul de o noua calamitate”, considera preotul Mihail Milea, ctitor al Catedralei Sfantul Sava si initiator al acestei procesiuni. Politistii de la Rutiera si jandarmii vor insoti multimea si vor asigura ordinea si linistea publica pe tot parcursul drumului si la slujba, pentru a se preintampina evenimentele nedorite.

 

Foto arhiva

Foto arhiva

Dupa sfintirea apelor raului si a celei din cisterna special adusa de Armata pentru Agheazma Mare, in apele reci ca gheata ale Buzaului va fi aruncata crucea pe care, conform traditiei, se vor intrece tinerii temerari sa o recuipereze si sa o aduca la mal, pentru a avea sanatate si noroc tot anul.

In apa Buzaului se arunca, de Boboteaza, o cruce din lemn care simbolizeaza sfintirea apelor raului si pe care tinerii se intrec sa o recupereze si sa o aduca la mal. „Buzau este singura apa curgatoare unde a fost martirizat un sfant. Intre anii 369 si 372, Sfantul Sava, un localnic evlavios, a fost inecat, pentru credinta sa, de gotii care stapaneau aceste meleaguri. Trupul sau a fost gasit intact si apoi ingropat intr-un loc necunoscut”, reaminteste preotul Mihail Milea.

Dupa slujba oficiata de preoti, pelerinii prezenti la podul Maracineni vor primi apa sfintita in ziua Botezului Domnului despre care se spune ca are efecte purificatoare si vindecatoare.

 

traditii sf andreiLa romani, in aceasta zi, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmece si descantece, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Traditia spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si-si pun sub perna o ramurica de busuioc „furat” de la preotul care vine sa boteze casele in ajun. Tot de Boboteaza, fetele care cad pe gheata pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Tot potrivit traditiei, in Ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia, cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare. Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. „Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna „Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand „Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie). Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi protejate de boli si a fi fertile.

 

udatul-ionilorTot traditia spune ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. Se mai crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza, despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe, iar in aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

De Sfantul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) exista un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, intalnit mai ales in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor celor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar acestia dau o petrecere cu lautari. In Transilvania, cei astfel botezati sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau, unde sunt purificati.

Oamenii zilelor noastre au insa atitudini diferite fata de aceste credinte. Cateva dintre ele arata fie disperarea celor ce cred ca vor prinde sfarsitul lumii, fie indiferenta necredinciosilor sau a celor care doar cocheteaza cu universul religios, ori optimismul celor care cred ca intram in Noua Era a pacii si al celor care cred ca Dumnezeu va aduce vremuri de implinire. Altii cred ca pocainta sincera nu asteapta sfarsitul lumii si incearca sa duca o viata bineplacuta lui Dumnezeu.

 

epifaniaCatolicii din Occident celebreaza pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi veniti sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

In Franta, cu aceasta ocazie se serveste un fel de placinta numita „la galette des rois”, care pe vremuri era impartita in tot atatea felii cati comeseni erau, plus una. Felia suplimentara, denumita „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferita primului sarac care aparea in fata familiei.

Un obicei actual consta in ascunderea unei figurine, reprezentand un rege mag, in interiorul placintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina in portia sa va fi regele zilei.

In Belgia si in Olanda exista, de asemenea, traditia prepararii unui desert cu crema de migdale, similar celui pregatit in Franta. Cel mai tanar dintre membrii familiei se ascunde sub masa pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei isi alege o regina. In timpul acestei zile, copiii strabat strazile, intonand cantecul stelei si intra in case pentru a primi mandarine si bomboane, traditie pe cale de disparitie in Belgia, dar pastrata inca in regiunile de provincie flamande.

In Spania sau in unele regiuni din Italia, copiii asteapta cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicata petrecerii.

 


Adaugati un comentariu


 

*