Asistentele medicale, revoltate ca sunt discriminate si obligate sa presteze munca neplatita
Un studiu efectuat la nivelul sistemului public de sanatate arata ca aceasta categorie profesionala ceste cea mai dsicriminata din punct de vedere salarial, iar sindicatele protesteaza.
Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala „Solidaritatea Sanitara” a dat publicitatii rezultatele ultimului studiu realizat la nivelul sistemului public de Sanatate din Romania, avand in centrul atentiei situatia asistentelor medicale care isi desfasoara activitatea in unitatile sanitare de Stat. Cercetarea s-a axat pe cativa indicatori esentiali ai calitatii vietii profesionale, printre care timpul de munca, salarizarea, evolutia in cariera, fiind evaluata totodata si disponibilitatea la actiuni de protest pentru rezolvarea problemelor indicate.
Conform rezultatelor comunicate in urma cercetarii amintite, asistentele medicale, in special cele care au absolvit scoli postliceale sanitare, constituie cea mai afectata categorie de personal din intregul sistem, fiind discriminate si fortate sa efectueze ore suplimentare care nu le sunt platite.
Tinand cont ca 85% dintre asistentele medicale din sistemul public de Sanatate sunt absolvente de scoli post-liceale sanitare, acestea sunt foarte afectate de discriminarea salariala, intrucat primesc remuneratii mai mici decat colegele lor absolvente de studii superioare, desi efectueaza aceeasi munca. Conform estimarilor autorilor studiului, circa 60.000 de asistente se afla in aceasta situatie, iar 60% dintre respondente au declarat ca se simt discriminate fata de asistentele medicale cu studii superioare, atat salarial, cat si pentru imposibilitatea echivalarii competentelor deja dobandite pentru a putea trece la un nivel de scolarizare egal cu facultatea, reclamand de asemenea ca nu le sunt distribuite responsabilitati egale la locul de munca. „Discriminarea salariala a asistentelor medicale absolvente de postliceala este cel mai amplu fenomen de discriminare din sectorul sanitar, avand, in consecinta, cel mai mare impact negativ”, mai precizeaza autorii autorii studiului.
Astfel, la discriminarea salariala se adauga si munca fortata neplatita, pe care 23% dintre asistente sustin ca sunt silite sa o presteze. Astfel, 56% dintre respondeti sustin ca efectueaza in mod constant ore de munca suplimentare, iar 78% dintre cele aflate in aceasta situatie sustin ca efectueaza orele suplimentare fara a li se fi cerut macar acordul prealabil. In cazul acestora din urma este vorba despre obligativitate contextuala, cele mai multe dintre ele declarand ca au fost nevoite sa efectueze orele suplimentare pentru ca nu exista nimeni altcineva sa lucreze in aceasta perioada.
O parte dintre asistente au declarat ca obligativitatea prestarii acestor ore suplimentare decurge din trecera in grafic, in timp ce 3% dintre asistentele care muncesc suplimentar au declarat chiar ca au fost amenintate pentru a efectua aceste ore de munca in plus.
Daca aceste ore suplimentare ar fi platite, poate ca problema nu ar fi una atat de grava, insa 40% dintre asistentele puse intr-o astfel de situatie spun ca nu primesc bani pentru orele lucrate in plus si nici zile libere, in compensatie.
O a treia problema, indicata de studiul celor de la Solidaritatea Sanitara, o constituie salarizarea asistentelor medicale, intrucat 28% dintre respondenti au mentionat ca unitatile medicale la care lucreaza refuza sa le achite unele drepturi salariale. Este vorba in principal de neplata orelor suplimentare, neacordarea bonurilor de masa si neacordarea gradului principal.
Din perspectiva discriminarilor salariale, cea mai defavorizata categorie profesionala o constituie asistentele medicale. In functie de gradul de afectare si numarul de asistente afectate, ierarhia discriminarii le are in frunte pe asistentele medicale absolvente de postliceala. Conform studiului, 63.586 de asistenti medicali au intre 49,3% si 57,3% din salariul maxim posibil in spitalele neclinice si sectiile ATI si UPU, comparativ cu nivelul salariului asistentelor medicale cu studii superioare care primesc 64%, dar si un numar mai mic de asistente cu studii superioare din spitalele neclinice (cu exceptia ATI/UPU/CPU) primesc doar 46% din salariul maxim posibil.
Totodata, studiul indica faptul ca circa 21% dintre asistentele medicale nu au beneficiat de concediu de odihna integral in ultimii 5 ani de zile si doar 57% au indicat ca nu au zile de recuperat in urma orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat din ultimii trei ani.
Avand in vedere rezultatele studiului dat publicitatii, sindicatele propun, in vederea eliminarii discrimnarii, o serie de masuri care ar rezolva nemultumirile celor peste 60.000 de asistente medicale are se considera discriminate. Una dintre masuri ar fi reducerea defcitului de personal si/sau introducerea contractelor individuale de munca cu timp partial, care ar inlocui orele suplimentare neplatite cu ore suplimentare platite. Totodata se cere demararea procedurilor pentru echivalarea asistentelor medicale absolvente de postliceala care ar elimina discriminarea, introducerea echivalarii salariale, reducerea discrepantelor/discriminarilor salariale prin aducerea tuturor salariilor la acelasi nivel de referinta (64%) din salariul maxim posibil pe legea 284/2010 (calculat prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare specifici fiecarei functii cu salariul minim pe economie). De asemenea, se solicita reajustarea ierarhiei salariale, in special prin introducerea claselor suplimentare pentru vechimea in sectorul sanitar (prin preluarea modelului aplicabil Educatiei) si prin eliminarea diferentelor dintre asistentele medicale S si cele PL (aplicabila si in cazul asistentele medicale care lucreaza in sectiile ATI/UPU/CPU raportat la restul sectiilor) la cel mult 3 clase de salarizare.
