Sunt satele romanesti poluate de gunoiul de grajd, sau suntem manipulati?

Ministrul  Mediului, Attila Korodi, a atras atentia ca practicile agricole traditionale, ce includ depozitarea si folosirea neconforma a gunoiului de grajd, creste poluarea cu nutrienti a solului si apelor, in zeci de localitati apa nemaifiind buna pentru consum.

 

Poluarea cu nutrienti a zonelor rurale din Romania este tot mai des pusa in discutie si pe buna dreptate, tinand cont de datele stiintifice prezentate de decidentii nostri. Iar din Occident ni se tot repeta acest lucru, „ca sa ne intre in cap”. Ni se spune tot mai des ca popuarea apelor si solului din satele romesti se datoreaza practicilor agricole care includ depozitarea gunoiului de grajd pe platforme improvizate, in mijlocul curtii sau in apropierea fantanilor si folosirii acestuia ca ingrasamant in cantitai foarte mari. Am citat, cu aproximatie, din pledoaria ministrului Mediului, Attila Korodi care luni, intr-o conferinta de presa, a prezentat stadiul derularii proiectului „Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”, demarat in 2008 si programat sa se desfasoare pana la sfarsitul anului 2015, care are drept scop reducerea poluarii apelor si solului din satele romanesti cauzata tocmai de precaticile amintite mai sus.

 

Din discursul ministrului Korodi am aflat ca jumatate din cantitatea de nutrienti din Dunare provine din agricultura si ca in urma masuratorilor in teren realizate la nivel national de specialistii Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), inainte de demararea proiectului, au fost identificate 100 de localitati, din 36 de judete, care au fost catalogate „extrem de vulnerabile la acest tip de poluare, cantitatile de nutrienti din sol si ape fiind considerate critice, cu mult peste limitele admise”.

Mai mult, apa din fantani nu poate fi consumata, cantitatile peste limitele admise ale nitratilor in apa de baut (maxim 50 de miligrame pe litru) conducand la blocarea oxigenului din sange, ceea ce afecteaza capacitatea respiratorie, in cazul sugarilor ajungandu-se chiar la deces. Asa arata statisticile si acestea sunt efectele, dar revin, nu cumva altele sunt cauzele?

 

Poluarea este cu siguranta una dintre problemle grave cu care se confrunta planeta, dar poate ca se exagereaza in anumite directii si se insista prea mult pe efect,  si nu se verifica mai bine cauzele. Iar poluarea cu nutrienti a apelor de baut este fara indoiala periculoasa pentru sanatate, mai ales pentru bebelusi, care pot fi cel mai grav afectati. Exista insa un DAR… in aceasta ecuatie, iar pentru acesta ar fi bine ca specialistii din ministerle de resort, platiti din banii nostri, ai tuturor, se ne dea o explicatie.

Personal,  incerc sa inteleg „babeste”, cum se spune, de ce in ultimii ani suntem tot mai des avertizati asupra pericolelor poluarii satelor romanesti cu nutrienti din cauza folosirii necorespunzatoare si in exces a gunoiului de grajd, in contextul in care populatia a scazut drastic, fermele de animale se pot numara „pe degete”, iar in gospodariile poluatiei se mai cresc mai mult animale pentru consum propriu.

Poate ne explica domnul ministru si cum se face ca strabunii nostri care aveau mai multe animale si foloseau tot ingrasamantul provenit de la acestea pentru stimularea culturilor, iar despre platforme amenajate ca cele din ziua de astazi nici nu stiau ca pot exista, erau mai sanatosi? Nu cumva, cauza poluarii care exista astazi, este alta?

 

Pentru ca, pe de alta parte, agricultura ecologica este „luxul” pe care strainii din tarile avansate nu-l mai au de mult, desi nu se confrunta cu acest tip de poluare… Poate ca ar trebui sa avem in vedere si faptul ca  produsele lor (carnea, legumele si fructele) care se obtin in cantitati uriase si care nu au niciun gust, au nevoie de o mai mare piata de desfacere…

Nu de alta, dar ca o persoana care a crescut la sat, stiu ca taranul are acel bun simt instinctiv de a nu-si pune gunoiul, wc-ul si grajdul de vite in apropierea fantanii. Si mai stiu ca gunoiul si-l duce pe camp, acolo unde anul viitor isi va cultiva porumbul, graul, fasolea si eventual, legumele. Ce-i drept,  in ultima vreme, ca sa obtina productii mai mari si sa faca fata concurentei din afara, foloseste tot mai multe ingrasaminte chimice si tot felul de stimulenti, ba chiar si semintele (chiar daca habar nu avem ce mutatii genetice au suferit acestea) din import, astfel ca nici gustul produselor romanesti nu mai este cel de altadata, daca taranii, atati cati mai sunt, fac agricultura intensiva si nu doar pentru consum propriu.

 

Ne-a mai informat domnul ministru ca in cadrul proiectului „Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”, timp de cinci ani, au fost derulate investitii care au urmarit, in mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare si manipulare a deseurilor animale si menajere, plantarea de perdele forestiere, reabilitarea pasunilor, instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate, precum si promovarea „Codului de bune practici agricole”, a mai aratat ministrul.

Proiectul presupune investitii totale de peste 60 de milioane de euro, din care un imprumut de la Banca Mondiala de 50 de milioane de euro, o contributie din partea Global Environment Fund de 4 milioane de euro, contributii ale consiliilor judetene de 1,4 milioane de euro, contributii ale consiliilor locale de 3,63 milioane de euro si contributia ANAR de 1 milion de euro.

O gramada de bani, din care s-a cheltuit aproximativ 55 la suta pana in prezent, restul urmand sa finanteze activitatile din proiect in urmatorii doi ani.

Revenind la titlul articolului, nu as vrea sa se inteleaga ca nu pledez pentru inlaturarea cauzelor poluarii, nici ca nu ar fi de dorit sa avem platforme de gunoi amenajate cum trebuie. Mi-as dori sa nu fim insa manipulati si sa ni se precizeze adevarata cauza a poluarii cu nutrienti, despre care vorbim. Pentru ca despre anumite interese, vorbesc altii…