Spitalul de Psihiatrie Sapoca ar putea fi reformat dupa modelul penitenciarelor
Acesta este inclus intr-un proiect legislativ ce vizeaza toate spitalele de psihiatrie cu masuri de siguranta din tara si are ca scop o mai buna reinsertie sociala a pacientilor cu condamnari internati in aceste unitati medicale.
Spital Sapoca
Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta de la Sapoca – Sectia Ojasca ar putea intra intr-un proces de reformare majora, care sa permita o mai buna reinsertie sociala a pacientilor care ajung aici, in urma unor condamnari penale, dupa externare. Acest proces nu vizeaza doar Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Spoca ci si celelalte trei unitati medicale cu profil similar din tara, respectiv cele de la Padureni-Grajduri, Steiu si Jebel.
Este vorba despre un proiect legislativ propus de Asociatia Romana de Psihiatrie Medico-Legala (ARPML) si prezentat, in premiera, in cadrul unei mese rotunde ce a avut ca tema „Aplicarea Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite in privinta drepturilor persoanelor cu dizabilitati pe segmentul psihosocial – de la teorie la practica”, organizata de Comisia pentru Egalitate de Sanse (CES) din Senat si Asociatia Romana de Psihiatrie Medico-Legala in parteneriat cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si Consiliul National al Dizabilitatii din Romania (CNDR).
Proiectul legislativ se refera la cele patru spitale de psihiatrie cu masuri de siguranta din tara si propune reformarea acestora dupa modelul penitenciarelor, in sensul instituiri unor nivele diferite de coercitie pentru pacientii cu condamnari.
„Avem legea executarii penale pentru detinuti, dar ne lipseste legea executarii masurii de siguranta, ce se intampla din momentul in care pacientul intra si pana iese din spital. Solicitam legea care sa reglementeze ceea ce a fost impus statului roman, adica reformarea acestor spitale dupa modelul penitenciarelor, sa existe nivele diferite de coercitie. Cum penitenciarele au masuri de maxima siguranta, regim deschis si semi-deschis, asa sa fie si la spitalele de psihiatrie, pentru ca lucrul acesta permite o pregatire pentru o reinsertie”, a explicat dr. Carmen Simona Ionescu, presedinte ARPML.
Medicul legist a mai precizat ca proiectul legislativ a fost intocmit pe baza modelelor internationale, dand exemplul Germaniei si Elvetiei unde acest sistem este folosit de mult timp cu succes. Documentul are rolul de a acoperi un vid legislativ intrucat, potrivit presedintelui ARPML, actualele reglementari prevad doar ca o persoana care a comis o fapta penala si a fost decalarata fara discernamant si cu risc de violenta, de Comisia de psihiatrie medico-legala, este internata intr-unul din cele patru spitale cu masuri de siguranta si este externata dupa insanatosire sau dupa imbunatatirea starii de sanatate psihica. Nu se specifica insa nimic despre ceea ce se intampla cu acel pacient pe timpul internarii.
Proiectul legislativ prevede infiintarea unei echipe multidisciplinare, formata dintr-un departament de asistenta sociala, unul de psiho-terapie, unul de educatie si un medic, care sa hotarasca daca pacientul respectiv trebuie sa mai ramana in regim inchis sau poate trece la cel semi-deschis. „Apoi, daca de la acest regim semi-deschis se preteaza trecerea la regimul deschis, ca la detinuti, putem incepe sa pregatim reinsertia sociala si adaptarea lor in comunitate” a mai precizat dr. Carmen Simona Ionescu.
Pe langa reformarea spitalelor de psihiatrie, documentul mai contine si o serie de prevederi referitoare la reabilitarea psiho-sociala in comunitate a acestor detinuti, din momentul in care au fost externati. Si la acest capitol, initiatorii s-au inspirat din modelul german, prevazand in lege crearea de centre de zi, locuinte protejate, ateliere protejate si intreprinderi protejate, in care o parte sa fie si pacienti care sa provina din acele spitale. Astfel de centre sunt prevazute in actuala Lege a Sanatatii Mintale, insa presedintele ARPML spune ca aceste reglementari exista la acest moment „doar pe hartie”, iar astfel de centre nu functioneaza decat sporadic.
Pentru ca aceste masuri sa poate fi puse in practica la nivelul celor patru spitale va fi nevoie insa si de majorarea bugetului alocat, initiatorii proiectului propunand sa fie un buget comun, de la Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii si, eventual, Ministerul Justitiei. „Bugetul celor patru spitale ar trebui sa fie comun cu cel al altor ministere cu atributii in domeniu. Normal ar trebui, dupa model internaţional, sa fie un buget comun, nu sa vina banii doar de la asigurari, pentru ca nu putem face reabilitare doar cu bani pentru medicamente. Deci, trebuie sa fie un buget comun si de la Ministerul Sanatatii si de la Ministerul Muncii si, eventual, de la Ministerul de Justitie, pentru masuri de siguranta”, a mai declarat presedintele ARPML, Carmen Simona Ionescu, mentionand ca o solutie ar fi accesarea fondurilor europene, pentru construirea de cladiri noi, in special la Padureni-Grajduri si Jebelu, care functioneaza in cladirile unor foste cazarmi si sunt suprapopulate.
Luminita Gheorghiu, secretar de Stat in cadrul Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, a punctat, in cadrul aceleiasi dezbateri, necesitatea pregatirii minime a medicilor de alte specialitati in domeniul psihiatriei, astfel incat, incepand cu medicul de familie, acestia sa sesizeze tulburarile psihice de la primele semne si sa indrume pacientul catre medicul psihiatru.
In acelasi context, deputatul Petru Movila, membru in Comisia de Sanatate, a promis ca va fi un bun partener al proiectelor lansate de ARPML si CNCD, oferindu-se sa sprijine cuantificarea acestor nevoi, insa a propus sa existe un singur coordonator, intrucat desi sunt multe institutii cu atributii in domeniu, coordonarea ar trebui sa fie asigurata de o singura persoana, astfel incat aceasta sa aiba si responsabilitatea actiunilor si deciziilor in acest domeniu.
