REPORTAJUL DE DUMINICA: Fabrica de „spalat” apa

42 de elevi si profesori din Portugalia, Spania, Polonia, Bulgaria, Turcia si Romania au facut, la sfarsitul acestei saptamani, un popas la Statia de Epurare a Apelor Uzate din Buzau. Elevii parteneri din Romania provin de la Liceul Tehnologic „Sf. Mucenic Sava”.

 

Ziua Mondiala a Apei a fost marcata si la Buzau, de catre reprezentantii Companiei de Apa din municipiu, prin actiuni diverse, care s-au derulat vineri si sambata, in cele cinci orase care intra in administrarea acestei companii la capitolul furnizarea apei potabile catre populatie.

De la patrule stradale ale elevilor care au tinut sa le spuna adultilor cat de epuizabila este de la un an la altul aceasta resursa naturala fara de care sanatatea si viata nu pot exista si pana la desenele care au filtrat prin ochii copiilor subiectul zilei, ori la dezbateri sustinute de studentii Facultatii Hidrotehnica Bucuresti, actiunile au avut un singur punct comun – apa.

Sa ne intoarcem insa in curtea Statiei de Epurare a Apelor Uzate de la capatul orasului Buzau, inspre Vadu Pasii, pentru ca elevii straini si romani au de observat intocmai etapele pe care apa murdara le parcurge de la intrarea in statie si pana la epurarea finala, soldata cu deversarea in raul Buzau. Cu totii se afla in al patrulea an de derulare a unui proiect Comenius a carui tema este SOS our Planet is warning us to save the polar bears (SOS salvati ursii polari ai planetei).

 

Fara a gasi la Buzau ursii polari pe care sa-i salveze, elevii au intrat in fabrica de „spalat” apa murdara care rezulta din consumul locuitorilor orasului Buzau. Pun accent pe acest detaliu, pentru ca am certitudinea ca putini dintre noi stim ce inseamna de fapt aceasta fabrica de spalat apa, cum e mai usor de identificat Statia de Epurare a Apelor Uzate.

Seful statiei, Fanica Miritescu are rabdare si ne explica pe indelete ca  „tratarea apei uzate se executa in trei faze. Prima este cea mecanica, prin parcurgerea prin anumite instalatii si retinerea materialelor decantabile. In a doua faza se intra in sfera bilogica. Este o faza foarte laborioasa. Cu ajutorul anumitor bacterii se oxideaza materia organica si se retine carbonul. Este un bazin cu namol activ, o masa biologica. A treia faza este cea de nitrificare si denitrificare. Aici se retine azotul amoniacal si fosforul, aceasta faza, cea tertiara, fiind ceruta si de UE. Aici, noi suntem in faza finala de executie a treptei tertiare, urmand ca in jurul datei de 1 iulie sa intram in faza de teste, pentru a pune in functiune si a aduce statia de epurare la parametri proiectati, astfel incat apa deversata in emisar, in raul Buzau, sa fie in parametri ceruti. Si acum, apa epurata ajunge in raul Buzau, dar fara faza de nitrificare si denitrificare. Avem putin depasite normele de azot”, ne lamureste Miritescu.

 

Am aflat pana acum ca apa intra in statia de epurare asa cum rezulta din consumul nostru casnic. Aici, ea este tratata in trei faze, utlima fiind cea mai importanta si ceruta de UE, astfel incat apa „spalata” intr-o astfel de unitate sa fie suta la suta epurarta si sa poata fi deversata in apele curgatoare limpede si curata,  pentru a reintra in consum.

Numai ca, prin tratarea apei uzate rezulta si namol. „Namolul rezultat ajunge asa. Avem o linie de tratare a namolului prin bazine de fermentare anaeroba. Se incalzeste namolul la 30-37 de grade si se recircula continuu 25-27 de zile, faze in care este stabilizat. Astfel se produce biogazul, care ajunge la unitatea de cogenerare, unde se produce energie termica si electrica. Cu energia termica ne asiguram aici, in Statie, fluxul tehnologic suta la suta, iar cu cea electrica asiguram 30-33 la suta din necesarul nostru. Este vorba despre autosustinere. Din acest namol, dupa fermentare se trece la deshidratare. Dintr-o faza de umiditate de 98-99 la suta il aducem la 75 la suta, apoi 65 la suta umiditate. Dupa faza de deshidratare, namolurile sunt depozitate temporar, 60-90 de zile, pentru studiu si supraveghere. Livram si catre agricultura. Intr-o prima faza am avut o fertizilare a 37 de ha din zona Buzaului. Au fost rezultate foarte bune, iar acum elaboram alt studiu pentru terenurile din comuna Costesti, terenuri sarace si cu saratura multa. Firmele mari iau acest pamant fertil. Avem si pamant de flori. Tot pamantul de aici, pentru flori si spatii verzi, rezulta din prelucrarea apei uzate. Deocamdata nu vindem. In UE este o afacere. Noi suntem inca reticenti”, detaliza seful Statiei de Epurare.

 

Mentin tonul didactic, pentru ca am pornit acest reportaj de la vizita a 42 de elevi si dascali din Europa. Si spun ca am aflat ca din apa murdara rezulta si namol. In UE, agricultorii se lupta sa cumpere acest nomal din statiile de epurare. Lectia si-au invatat-o si viticultorii din judetul vecin, Vrancea, care au peste 20.000 de ha de vita de vie nobila, fertilizata cu namol din statie.

Anterior Zilei Mondiale a Apei, Ionel Tescaru, directorul general al Companiei de Apa Buzau se arata entuziast cu privire la o parte din namolul care ar putea fi livrat, la punga sau sac, in comert, ca si pamant de flori.

„In viitor putem deveni mari producatori de pachete de pamant pentru ghivece, dar mai avem nevoie de compost si sa facem investitia. Sa nu uitam ca pana acum, pamantul acesta era adus din Ungaria. Poate facem noi investitia, pentru ca se vinde foarte bine acest pamant”, se arata Tescaru, optimist.

Ideea exista, insa punerea in practica mai are de asteptat. Zalauanii i-au luat-o inainte, au demarat deja livrarea acestui tip de pamant, catre florarii.

 

Apele uzate trebuie sa inregistreze insa anumite limite, chiar la intrare. Pentru respectarea lor a fost necesara o munca asidua cu agentii economici si utilizatorii de canalizare din orasul Buzau. Tehnologul Statiei de Epurare de la Buzau ne invata, la final, ca viata din namolul rezultat din apele uzate este uimitoare. O multime de bacterii descompun biologic acest namol murdar, in prima faza. „Apa care intra in statie ar trebui sa fie preponderent menajera. Uneori sunt si poluari accidentale, de la firme mari. Apa din bazinele biologice formeaza o biomasa formata din bacterii diverse. Ele oxideaza substanta organica din apa, astfel incat apa epurata sa atinga anumiti parametri. Activitatea biologica are loc pe baza de oxigen, la namol e anaerob. In namol este o viata extraordinara! Un om simplu ar fi uimit. Ce se intampla bio in statia de epurare tine intr-un fel si de noi, consumatorii. Nu trebuie sa aruncam, spre exemplu, ulei, grasimi si detergenti multi in apa care ajunge in canalizare. Apa menajera nu contine asa ceva. In UE nu se arunca uleiul la canalizare. Fara uleiuri si detergenti are loc o epurare suta la suta. Noi aevm inca o alta mentalitate fata de cei din afara. Sa speram insa ca din ce in ce va fi mai bine. Poluatorii sunt foarte greu de depistat”, explica specialistul.

 

Potrivit Ministerului Mediului, tarile mari ale planetei au interzis deversarea namolurilor in apele marine, ajungandu-se la decizia recircularii in mediu a acestora. Utilizarea in agricultura a namolurilor de epurare reprezinta o modalitate de degajare a acestora si o forma de punere in valoare a continutului lor organic si nutritiv, o solutie practica pentru protectia mediului inconjurator si a sanatatii oamenilor, in cazul namolurilor rezultate in urma epurarii apelor uzate.

Buzoienii simpli stiu putine lucruri despre cum se spala apa careia ei ii dau drumul la canalizare, incarcata cu resturi alimentare, uleiuri si detergenti. Doar daca au ocazia sa treaca prin zona Oborului de vite si cereale al oarsului pot spune ca nu mai miroase urat asa cum se intampla cu cativa ani in urma. Mirosul stiau clar ca provine de la vidanjele care sunt descarcate zilnic, in statie. Este singurul detaliu cunoscut despre epurarea apelor uzate.

Ideal ar fi invatam insa cu totii sa reciclam si uleiurile din gospodarie, asa cum se intampla, spre exemplu, in Covasna. Acolo, bidoanele cu ulei de bucatarie sau de la masini este preluat de o fundatie si reciclat.