REPORTAJUL DE DUMINICA: Cand sanatatea din ciorchini se lasa culeasa…

4 octombrie 2015 | 1 comentariu |

Stiau, probabil, zeii, de ce voiau doar pentru ei aceasta licoare si, probabil la fel, crestinii, cand au asociat vinul cu sangele lui Hristos!

 

struguri„Niciodata nu a fost toamna atat de frumoasa!” – imi spune, ca intr-o soapta, inspre ureche, nea’ Ionel, batranul care nu face in viata decat sa ingrijeasca via. Pe a lui. Are deja 68 de ani, insa singura masura a sanatatii inimii si sufletului, el considera ca ii este ingrijirea vitei de vie.

S-a „nascut langa butuc”, ii place sa spuna, pentru ca bunicul il lua de manuta si il ducea la vie sa vada daca a inghetat, primavara devreme. Sa vada daca a inceput sa planga, inainte de inflorire, tot primavara, sau daca are frunza vreo boala, prin mai. Si tot asa, cerceta daca se formeaza ciorchine sanatos, in iulie, daca da in parg inspre sfarsit de august… Si daca toate sunt bune, el, nea’ Ionel, din satul Lipia de Buzau, este sanatos. Nu e mare bautor de vin, dar via lui e copilul de langa piept. Daca el cere sa manance, ii da si se lasa pe el, iar daca acest copil plange in vreun fel, atunci incep durerile de picioare, de spate si il inteapa inima, cum zic batranii nostri.

 

Fostul medic Alexandru Iancu

Fostul medic Alexandru Iancu

Il caut si acum, in octombrie. Si fac cale scurta pana in sat la Lipia, langa Merei. Celebrul in urbea noastra, fostul medic veterinar Alexandru Iancu, despre a carui daruire as scrie, comparativ, pentru ca nu cred sa mai fi intalnit asa fenomen in perioada recenta, celebrul medic, spuneam, mereu spunea ca „in Lipia sunt de fapt strugurii traditionali care fac ca vinul sa reziste pana dupa Paste, fara sa fie tratat cu modernele si periculoasele substante de limpezire”.

Pana si batranii se dedau la cumpararea, la litru, a astfel de substante care le usureaza munca de pritocire… Si nu sunt deloc ieftine, pentru ca am o discutie pe tema aceasta chiar cu nea’ Ionel. Il caut in satul care da spre Zoresti. Batranul are un sort negru, dintr-un material rezistent la muncile de toamna. „Imi tine la genunchi, doamna! De aia il tin mai mult. Acum toamna, cate o negura de dimineata te pune la pamant. Ce, eu mai sunt om de stat in casa?! Viata mi s-a scurtat si am multe inca de facut! E deja octombre si via trebuie usurata de rod!”

 

cules de struguriIes in vie, impreuna cu el, sa vad rodul! Ciorchinii uriasi imbraca butucul. Si, pe sus, pe varfurile mai tinere, ciorchini inca necopti asteapta ca toamna sa fie lunga, frumoasa si calda. „Pe ei ii las acolo, ca daca-i timpul frumos, mai venim si la decembre sa rupem cate unul. Mai las si Hamburg, Moldova si Perla. Vin nepotii si vor struguri. Ca la tataia… struguri buni nu gasesc ei in alta parte. Am luat in fiecare an cate zece ciorchini si i-am agatat de grinda. Pana la zapada se stafidesc si se fac ai mai buni dintre struguri. Am mai auzit metode de tinut in cenusa si in alte feluri, dar eu nu am incercat. Cine are beci bun, poate sa pastreze o vreme si struguri. Anul asta e bun, parca mai bun ca cel din trecut. Zic sa trec de patru tone la hectar. Numai ca… s-a bagat acum, la final de coacere, o mana in ei si s-au otetit pe butuc in doua saptamani. Dar ii culegem selectiv. Luam ciorchinele si il scuturam de ce e rau, apoi il bagam la stors si scoatem ce ramane, batul, cum ar veni, pentru ca pe ciorchine e de fapt taninul care da un gustnu prea bun vinului. Las la fermentat numai bobul”, imi spune podgoreanul, pe indelete, cum face el sa aiba vin bun.

 

cules de struguri1Cine nu are timp sa dea la o parte ciorchinele sau nu stie sa faca asa ceva, spune ca de fapt el are rostul in producerea vinului. In Vrancea, mesterii de vinuri nu se mai framanta atat pentru a scoate ciorchinele, dar se lauda cu productii care dau de 12 tone la hectar. Sunt, ce-i drept, si viile mai bine lucrate, tehnologiile aplicate mai moderne… soiurile mai bune… Toti fermierii care detin vii mai mici sau mai mari in judetul Vrancea se pregatesc pentru saptamana lui Bachus – festivalul care ridica vinul vrancean la rang international si face din Focsani orasul vinului.

La Buzau? La Buzau, nea’ Ionel Chiricioiu din Lipia nu a fost vreodata invitat la vreun festival in care sa ridice paharul cu vin din via sa si sa-i arate soarelui ce bogatie curata are el… Vinul lui e, de cand se stie, lasat zile bune la fermentat si apoi tras de cel putin trei ori dintr-o damigeana in alta.  „Am zis sa fac ceva sanatos, pentru familia mea. Nu am pus nici prafuri si nici substante din astea moderne de limpezire. Vinul e pentru suflet, nu pentru vandut. Iar langa vinul acesta bun tare, negru, imi place mie sa-i zic, eu asez acum, toamna, o pastrama facuta ca la carte!”

 

pastrama-si-mustSi chiar vine miros de gratar, din spatele casei, unde e amplasat cumva ascuns. In curtile noi e pus direct in fata, semn de mandrie. „Am taiat o oaie. Am scos incet-incet toata carnea de pe ea si am reusit sa o fac o singura bucata. Ca o patura e, domnule! I-am dat cu sare si am lasat-o vreo zi asa. Apoi, intr-un castron mare, am pus vin, cam doi litri, usturoi zdrobit, cinci-sase capatani, piper, cimbru, foi de dafin… Le-am amestecat bine si am uns carnea. Am impaturit-o si am acoperit-o. Am tinut-o asa alte trei zile. Apoi am scos-o pe sarma, intocmai ca pe o rufa. O jumatate de zi, ca e cald. Si am pazit-o de musca. Apoi am facut focul, iar la un metru deasupra lui am pus gratarul. Focul e domol. Si o introc, din cand in cand. E pastrama familei noastre din care mancam la cules, dar ramane pana pe la primul tras al vinului”, imi explica nea’ Ionel, cum se face pastrama in gospodarie, pe indelete si natural suta la suta, ca numai asa este sanatoasa si omul se poate bucura de gustul ei bun si de toate proprietatile pe care le are.

 

pastrama si vinPastrama si vin. Povesti si oameni frumoasi. Un sat care nu spune tot timpul istorisiri. Uneori, cand e zapada mare, se mai inchid cai de comunicatie. In rest… mai nimic. Aici, vinul nu e deloc celebrat, desi suntem pe celebrul Drum al vinului care taie Podgoria Dealu Mare-Pietroasele in lung si in lat. Poate nea’ Ionel ar merge cu negrul sau de butuc vechi, la vreun eveniment, dar cine sa-i spuna unde?

Oamenii din zona aceasta fac vin mai mult decat cei din Breaza, spre exemplu, sunt mai impatimiti decat aceia si poate ca si vinul este altfel. In mod sigur e altfel. „Acum culeg strugurii, ii bag la zdrobitor facut de mine in curte, aleg ciorchionii ramasi goi si ii arunc. Pun boabele in butoi si le las uneori patru zile, alteori cinci, dupa cum imi apare boasca deasupra. Trag vinul, nematurat, la prima mana, intr-o damigeana. De fapt, eu fac vreo zece-douasprezece damigene de cinci deca. Le pun dop care sa aeriseasca mereu, pentru ca vinul fierbe pana prin decembrie. Acum, ca e cald, e posibil sa fie gata prin noiembrie, cu vreo doua saptamani mai devreme. Am grija sa nu uit sa-l trag in alte vase cand se depune pe fundul vasului torofina, cum se zice. Grija asta cu trasul in mod repetat ma scuteste pe mine de pus fel si fel de substante pe care corpul le aduna in el si face cancer, in cel mai rau caz, si alte boli grele. Eu fac vin mai putin, fara zahar, dar curat!”

 

Struguri-vin450Si scoate de proba, un pahar, din vinul anului trecut.  „A fost mai putin, dar bun tare! Are gustul vinului de la bunicul”. Nu prea vi-l pot descrie… dulceag, frumos mirositor a capsunica, negru cat sa lase urme pe buze si dens. Batranul are in beciul casei vin din cativa ani trecuti deja. „Il tin pentru proba. Un litru-doi din fiecare cules, ca sa-mi arate mie cat de priceput sunt! Sa stiu ca a fost un vin sanatos si ca daca am dat cuiva, un pahar, a fost asa cum se spune, medicament, nu alcool toxic. Asa am invatat eu si asa vreau sa fie!”

 Traditia spune, iar medicii o confirma, ca substantele antioxidante si antiinflamatorii dintr-un pahar cu vin baut in fiecare zi, actioneaza asupra organismului ca un medicament. Hipocrate – tatal medicinei moderne, a prescris vinul ca diuretic, ca o bautura dietetica hranitoare, ca pansament pentru rani, ca purgativ si ca agent de scadere a febrei. Numeroase cercetari arata ca vinul rosu creste rezistenta impotriva bolilor, tonifica imunitatea, scade colesterolul si reduce riscul trombozei, previne cancerul, scade riscul pentru stop cardiac si favorizeaza flexibilitatea sistemului vascular, combate osteoporoza si menopauza prematura, regleaza echilibrul florei intestinale, are proprietati afrodiziace, creste longevitatea. Consumat in exces, insa, se poate transforma in „otrava” pentru organism.

Povestea vinului este repetata pe toata partea de deal dinspre Merei-Pietroasele-Naeni. E vremea vinului si a pastramei facuta in fel si chip in casele podgorenilor. Iar peste toate, Bachus este un fel de chemare care sa dea vinului savoarea necesara.

 


Categorii: Actual, Reportaj

Comentarii (1)

  1. Adrian C. spune:

    Un articol deosebit si captivant

Adaugati un comentariu


 

*