INTERVIURILE SB: Medierea, obligatorie in Malpraxisul medical

19 martie 2013 | 6 comentarii |

In caz de litigiu privind o culpa medicala, medierea este o solutie mai simpla si mai diplomatica decat recurgerea la instanta de judecata. Profesionistii spun ca are o durata mult mai redusa, implica mai putine costuri si, spre deosebire de arbitraj, nu presupune niciun risc pentru partile implicate.

 

Dorin Badulescu, presedintele                      Consiliului de Mediere din Romania

Bolnavii/apartinatorii care reclama un medic pe care il considera responsabil pentru un act medical gresit sau care sunt nemultumiti de prestatia personalului medical sunt obligati acum sa treaca pe la mediator inainte de a se adresa instantei. Ordonanta de Urgenta nr. 90 din 12 decembrie 2012, pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, si pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012, a prorogat intrarea in vigoare a obligativitatii medierii in cazurile de malpraxis, incepand cu data de 1 februarie 2013. Ulterior a mai fost amanata inca o data pana la data de 15 februarie 2013. Astfel spus, indiferent daca o masura dintr-o lege speciala sau mai multe prevad alte proceduri, informarea cu privire la avantajele medierii este obligatorie in domeniul raspunderii profesionale, respectiv in cauzele de malpraxis (culpa medicala).

Pentru a ne lamuri ce este medierea, cui ne adresam, cand si cum trebuie sa procedam, am apelat la cel mai experimentat mediator buzoian si unul dintre primii specialisti din tara in acest domeniu, presedintele Centrului de Mediere Buzau si in acelasi timp si presedintele Consiliului de Mediere din Romania, dl. Dorin Badulescu.

 

 

Mediatori-conferinta

Reporter SB: Ce este medierea si cine trebuie sa recurga la aceasta procedura?

Dorin Badulescu: Medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane, specializata ca  mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si cu liberul consimtamant al partilor. Aceasta procedura se bazeaza pe increderea pe care partile aflate intr-un litigiu o acorda mediatorului, ca persoana apta sa faciliteze negocierile dintre ele si sa le sprijine in solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile pentru ambele parti.

Aceasta procedura este valabila pentru o plaja larga de conflicte, inclusiv pentru malpraxisul medical. In cazul in care reclamantul unei culpe medicale nu se adreseaza mediatorului si introduce direct la instanta cererea de chemare in judecata, aceasta cerere ii va fi respinsa ca inadmisibila, considerandu-se un caz de neindeplinire de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea. Aceasta prevedere va intra in vigoare la data de 01 august 2013. Si pana la aceasta data, obligatia de a se informa exista, acesta intrand in vigoare la data de 15 februarie 2013. Dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii se face printr‑un certificat de informare, eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Daca una dintre parti refuza in scris participarea la sedinta de informare, nu raspunde invitatiei sau nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, se intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul instantei. Deja instantele din Romania solicita partilor sa faca dovada informarii cu privire la avantajele medierii.

 

Mediatorul asigura confidentialitatea

Rep. SB: Care ar fi avantajele medierii si cand are ea loc? Este obligatorie si valabila pentru orice fel de conflict?

D.B.: Potrivit legii, mediatorul va prezenta partii/partilor procedura de mediere (pasii de urmat) si beneficiile acesteia in raport cu situatia concreta a partilor, astfel incat acestea sa poata lua o decizie in cunostinta de cauza cu privire la mediere si sa poata alege calea medierii pentru problema lor. Medierea poate avea loc intre doua sau mai multe parti implicate in acelasi conflict. Obligatia mediatorului este de a da explicatii fiecareia dintre ele, cu privire la activitatea de mediere, pentru ca fiecare sa inteleaga scopul, limitele si efectele medierii, in special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului. Totodata, mediatorul trebuie sa asigure ca medierea se realizeaza cu respectarea libertatii, demnitatii si a vietii private a partilor si are indatorirea sa depuna toate diligentele pentru ca partile sa ajunga la un acord reciproc convenabil, intr-un termen rezonabil.

Medierea se bazeaza pe cooperarea partilor si utilizarea, de catre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere, care vor servi exclusiv intereselor legitime si obiectivelor urmarite de partile aflate in conflict.  Se recurge la mediere numai atunci cand este vorba despre drepturile de care persoanele/partile pot dispune.

Partile aflate in conflict se pot prezenta impreuna la mediator. In cazul in care se prezinta numai una dintre parti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte parti invitatia scrisa, in vederea informarii si acceptarii medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile, invitatia putand a fi transmisa prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii textului. In cazul imposibilitatii de prezentare a vreuneia dintre partile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o noua data, in vederea informarii si acceptarii medierii. In cazul acceptarii medierii, partile in disputa si mediatorul vor semna contractul de mediere.

Medierea acopera o plaja foarte larga de conflicte insa nu este aplicabila peste tot.

 

 

Medierea nu exclude Colegiul Medicilor

Rep. SB: Medierea exclude rolul Colegiului Medicilor?

 D.B.: In cazul in care conflictul supus medierii prezinta aspecte dificile sau controversate de natura juridica ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul partilor, poate sa solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Colegiul Medicilor este un actor important pe scena malpraxisului si vine sa cerceteze posibilele abateri si greseli medicale. Rolul acestuia  nu este exclus de medierea in malpraxis, ci in conditiile in care exista o reclamatie pe rolul acestui organism, iar partile, pacientul si medicul apeleaza la mediere, intelegarea lor poate stinge conflictul, iar Colegiul Medicilor poate, in virtutea acordului de mediere, sa pronunte o solutie corespunzatoare optiunii partilor. In problemele controverate nu este exclus ca mediatorul, cu acceptul partilor, sa apeleze la specialisiti chiar din cadrul Colegiului Medicilor pentru clarificarea unor aspecte. In aceasta situatie, mediatorul are obigatia de a evidentia doar problemele controversate, fara a dezvalui identitatea partilor.

Procedura de mediere se inchide, dupa caz: prin incheierea unei intelegeri intre parti in urma solutionarii conflictului; prin constatarea de catre mediator a esuarii medierii sau prin depunerea contractului de mediere de catre una dintre parti. In ultimele doua cazuri, precum si in cazul in care partile au incheiat numai o intelegere partiala, orice parte se poate adresa instantei judecatoresti sau arbitrale competente.

 

Magistratii recomanda medierea

Rep.S.B.: Ce trebuie sa contina contractul de mediere si ce se intampla daca fiecare parte alege alt mediator?

D.B.: Contractul de mediere trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii, urmatoarele: identitatea partilor aflate in conflict sau, dupa caz, a reprezentantilor lor; tipul sau a obiectului conflictului; declaratia partilor ca au fost informate de catre mediator cu privire la mediere, efectele acesteia si regulile aplicabile; obligatia mediatorului de a pastra confidentialitatea si decizia partilor privind pastrarea confidentialitatii, dupa caz; angajamentul partilor aflate in conflict de a respecta regulile aplicabile medierii; obligatia partilor aflate in conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului si cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii in interesul partilor, precum si modalitatile de avansare si de plata a acestor sume, inclusiv in caz de renuntare la mediere sau de esuare a procedurii, precum si proportia care va fi suportata de catre parti, tinandu-se cont, daca este cazul, de situatia lor sociala (daca nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de catre parti in mod egal); intelegerea partilor privind limba in care urmeaza sa se desfasoare medierea.

In cazul in care fiecare parte alege alt mediator se poate face medierea cu doi mediatori, denumita in acest caz co-mediere.

 In cazul informarii insa, mediatorul trebuie sa constate existenta conflictului pentru ca numai asa se poate face informarea. Nu putem pretinde ca simpla afirmatie a unei parti ca se afla in conflict cu X sau Y este suficienta pentru a face informarea. Astfel, prezenta ambelor parti in fata aceluiasi mediator devine o necesitate. Exista proceduri si pentru aceste situatii, in sensul ca partea care apeleaza prima la meditor in vederea informarii poate asigura ea insasi prezenta celuilat sau sa imputernicesca mediatorul sa inivite cealalta parte. Daca accepta medierea, partile pot sa aleaga, de comun acord, mediatorul care a facut informarea. La fel de bine pot alege si un alt mediator in vederea derularii sedintelor efective de mediere. 

Contractul de mediere se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Acesta se semneaza de catre partile aflate in conflict si de mediator si se intocmeste in atatea exemplare originale cati semnatari sunt.

Partile aflate in conflict au dreptul sa fie asistate de avocat sau de alte persoane, in conditiile stabilite de comun acord, sau pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, in conditiile legii.

  

Informarea este gratuita

Rep. S.B.: Care sunt costurile medierii? 

D.B.: Pentru activitatea de informare  a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu, insa conform legii are dreptul de a recupera cheltuielile efectuate in beneficiul partii. Cu alte cuvinte, pentru prima intalnire cu mediatorul, in care acesta informeaza partea/partile cu privire la mediere si le indruma cu privire la pasii de urmat, mediatorul nu poate pretinde onorariu. Exista o prevedere expresa in lege prin care se reglementeaza acest aspect.

Cu siguranta, insa, costurile sunt mai mici decat daca se apeleaza direct la instanta, iar timpul de rezolvare a conflictului scade considerabil.

In derularea acestor pasi, mediatorul se va adapta fiecarei situatii in parte, va fi flexibil si va incerca sa raspunda cat mai bine nevoilor celor ce i se adreseaza, ramanand in cadrul stabilit de lege.

Partile acordului de mediere se pot infatisa la instanta judecatoreasca pentru a cere, indeplinind procedurile legale, sa se dea o hotarare care sa consfinteasca intelegerea lor. Competenta apartine fie judecatoriei in a carei circumscriptie isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul, oricare dintre parti, fie judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul unde a fost incheiat acordul de mediere. Hotararea prin care instanta incuviinteaza intelegerea partilor se da in camera de consiliu si constituie titlu executoriu in conditiile legii. Aceasta solicitare se poate face si fara a exista un litigiu deschis in prealabil la instanta de judecata.

Astfel, medierea reprezinta o solutie mai simpla si mai diplomatica decat recurgerea la judecata. Totodata, procedura are o durata mult mai redusa si, spre deosebire de arbitraj, avantajul medierii consta in lipsa oricarui risc al partilor implicate.


Categorii: Interviu, Legislatie

Comentarii (6)

  1. Andrei spune:

    La modul general, eu inteleg ca medierea are ca scop ca partile sa nu ajunga la tribunal daca tot conflictul dintre parti e bazat pe o neintelegere de o parte sau de alta. Daca neintelegerile se pot lamuri la mediere, si partile nu mai ajung la proces in tribunal, medierea isi atinge scopul. Fie ca partea care acuza renunta la acuzatii daca se lamureste ca face acuzatii fara dovezi si fara sanse, fie ca partile se razgandesc si ajung la un acord, tribunalul va fi scutit de a mai judeca acel caz. La mediere, nimeni nu pierde mai mult decat a pierdut deja. Desigur, daca e vorba de un conflict ireconciliabil prin mediere, se va ajunge la tribunal. Acolo unde cine pierde, plateste tot.

  2. Marilena Epurescu spune:

    Poate ne spune domul mediator si cum va face ca “partile beligerante” sa stea fata in fata, mai ales dupa ce un bolnav a fost “nenorocit” pe viata sau, si mai grav, a murit din vina medicilor.
    In conditiile in care vedem la televizor sau citim in ziare, in fiecare zi, cum oamenii mor din cauza unor diagnostice gresite, a unor tratamente nepotrivite sau a lipsei medicamentelor si echipamentelor medicale de baza, este ciudat ca doar cativa medici au fost pedepsiti de Colegiul Medicilor si chiar mai putini au raspuns in fata instantelor, iar pedepsele nu au fost pe masura consecintelor asupra pacientilor.
    Iar ministrii Sanatatii, care pot fi acuzati fara teama de a gresi de “genocid”, prin desfiintarea de spitale si lipsa medicamentelor, a aparaturii in spitale, iar in ultimul timp si a medicilor, nu au raspums niciodata…
    Despre ce vorbim?!!! Traim in tara in care tot cel “batut” este vinovat…

    • Dorin Badulescu spune:

      De la a acuza pana la a se dovedi ca cinava este vinovat, calea este foarte lunga. In mediere nu exista dreptatea unuia sau altuia, ci doar solutia pe care chiar partile o gasesc pe calea dialogului. Pe de alta parte nimeni nu este obligat sa se vada fata in fata cu celalalt, procedura medierii putand sa se desfasoare si fara ca oamenii sa se intalneasca efectiv in asa numitele “sedinte separate”. Importante sunt in final intentia de a comunica si de a gasi o solutie comuna si convenabila.

  3. Ion Balan spune:

    Mediatorii ar trebui sa-si dea seama ca e necesar sa fie mai impartiali decat in alte tipuri de mediere, avand in vedere ca in domeniul medical, conflictele au o incarcatura emotionala extrem de mare si tocmai de aceea nu oricine se poate implica intr-un astfel de caz. Incarcatura emotionala in cazurile de malpraxis depaseste cu mult o mediere obisnuita. Vorbim de un domeniul de nisa in mediere, care poate aduce satisfactii imense, dar spre deosebire de medierile judiciare, in acest domeniu nu este nevoie sa se ajunga la instanta pentru ca de cele mai multe ori, cadrele medicale, pacientii sau spitalele prefera ca aceste conflicte sa nu depaseasca un anumit nivel…

    • Dorin Badulescu spune:

      Poti sa fii impartial sau nu. Nu exista termen de comparatie. Evident ca mediatorii sunt pregatiti sa faca fata oricaror provocari indiferent de domeniul din care provin. Cert este ca secretul discutiilor este garantat, astfel ca nimic nu este facut public daca partile isi doresc acest lucru. Mediatorul oricum este obligat sa pastreze confidentialitatea pe termen nelimitat. Solutia si modul de expunere publica apartin exculsiv partilor.

  4. Claudiu Branzoi spune:

    Conf.dr.Cristian Stan, medic legist la INML “Mina Monovici” Bucuresti, a lansat recent o lucrare despre malpraxisul medical, o problema des intalnita in tara noastra si la care, pana acum, nici Colegiul Medicilor, nici instantele, nu au gasit o solutie rapida si multumitoare atat pentru victimele medicilor, cat si pentru acestia din urma.

Adaugati un comentariu


 

*