Imunoterapia anti-cancer, cea mai importanta descoperire stiintifica a anului 2013
Apreciarea a fost facuta de prestigioasa revista Science, cu ocazia intocmirii topului anual al celor mai importante 10 descoperiri din toate domeniile
Fiecare sfarsit si, respectiv, inceput de an constituie un bun prilej de bilant si retorspectiva, fiind si perioada in care se intocmesc fel si fel de topuri ale celor mai importante momente, realizari sau nerealizari din diferite domenii, sau al celor mai populare sau nepopulare personalitati ale anului.
In lumea stiintifica, cel mai asteptat si apreciat top este cel al celor mai importante descoperiri stiintifice, intocmit de prestigioasa revista de profil Science. Sunt luate in considerare descoperiri din toate domeniile si analizate minutios de specialisti, care tin seama de criterii bine stabilite, pe baza carora se alcatuieste un clasament al celor mai importante 10 descoperiri stiintifice ale anului. In 2013, echipa care intocmeste acest top a considerat ca cea mai importanta descoperire a anului este utilizarea imunoterapiei pentru combaterea cancerului, un important pas inainte in lupta cu aceasta cumplita maladie.
Intr-un articol pe aceasta tema publicat de revista americana se arata ca cercetarea privind cancerul a cunoscut o importanta schimbare in cursul anului 2013, in momentul in care recurgerea le imunoterapie si-a dovedit efectul terapeuric, constituind un important pas inainte in lupta cu aceasta maladie care se dezvolta continuu, de cateva decenii.
Este vorba despre un tratament care actioneaza asupra sistemului imunitar, in special a limfocitelor de tip T, care ataca tumorile, iar testele clinice efectuate pe parcursul anului trecut s-au dovedit foarte promitatoare, mai ales in cazul formelor agresive de cancer, in care alte terapii „clasice” au esuat. Din aceasta cauza, specialistii care au intocmit topul anual al revistei Science considera ca imunoterapia in cazul cancerului prezinta mari promisiuini, chiar daca numarul de pacienti tratati nu este foarte mare pana acum. Parerea este impartasita si de un numar mare de medici oncologi de renume, care sunt convinsi ca asista la un moment de cotitura in tratamentul cancerului.
Cercetarile in domeniul imunoterapiei nu sunt la inceput, primele rezultate fiind obtinute la sfarsitul anilor 80 de catre cercetatorii francezi. La acel moment s-a descoperit existenta la nivelul celulelor T a unui receptor care le impiedica pe acestea sa atace celulele canceroase. Experimentele efectuate pe soareci au demonstrat ca neutralizandu-se acest receptor, celulele T, care au un rol important in sistemul imunitar, au redus considerabil tumorile canceroase.
Dupa acest prim pas, in 2006, cercetatorii japonezi au identificat un nou receptor ce franeaza actiunea anti-cancer a celulelor imunitare si au efectuat primele teste clinice pe pacienti, care au fost promitatoare. Cinci ani mai tarziu, in 2011, s-a trecut la modificarea genetica a celulelor T pentru a le programa sa distruga tumorile. Procedura constituie inca obiectul unui mare numar de teste clinice efectuate mai ales pe pacientii bolnavi de leucemie.
Un semn al potentialului pe care il are imunoterapia in tratarea pe viitor a cancerului il constituie si faptul ca numeroase laboratoare farmaceutice investesc de acum, mult in aceasta noua abordare de tratament impotriva cancerului, dupa ce au ignorat acest aspect timp de mai multi ani.
Cancerul este o boala caracterizata prin proliferare celulara necontrolata. Tumorile canceroase se mai numesc si tumori maligne sau neoplasme. In general, pentru tratamentul cancerului se pot folosi mai multe metode de tratament, numite si modalitati terapeutice. Prima dintre acestea este interventia chirurgicala. Prin operatie se urmareste extirparea completa a formatiunilor tumorale si a zonelor in care exista riscul ca tumora sa se fi raspandit (ex. ganglionii limfatici regionali, tesuturile aparent normale din vecinatatea tumorii). De obicei, medicul chirurg extirpa un volum de tesut mai mare decat volumul tumoral propriu-zis, iar distanta dintre marginea tumorii si marginea piesei de rezectie poarta numele de margine de siguranta. Totusi, cu exceptia tumorilor canceroase aflate in stadii precoce, tratamentul chirurgical nu conduce la vindecare. Motivul este ramanerea in organism a unor celule tumorale care nu pot fi identificate si extirpate prin operatie, numite si micrometastaze. In consecinta, chiar daca tumora primara este extirpata aparent complet, exista intotdeauna riscul ca neoplasmul sa reapara din cauza proliferarii celulelor ramase in organism.
Pentru a scadea riscul de recurenta si pentru a ameliora prognosticul pacientilor inoperabili, in abordarea terapeutica a pacientilor oncologici au fost introduse alte doua modalitati de tratament si anume radioterapia si chimioterapia. Pe langa aceste modalitati terapeutice principale exista si alte metode de tratament. Hormonoterapia se foloseste pentru anumite tipuri de cancer (ex. cancer mamar) pentru a scadea riscul de recurenta dupa operatie sau pentru a prelungi viata si a creste calitatea vietii la pacientii cu tumori nerezecabile. Terapia tintita presupune administrarea unor molecule „specializate”, care „tintesc” in mod specific anumite elemente exprimate de celulele tumorale; acest tratament este foarte specific si nu poate fi folosit decat in cazul tumorilor ale caror celule exprima elementele respective. Cea mai recenta metoda o constituie imunoterapia, care are la baza stimularea sistemului imunitar al pacientului, astfel incat intensitatea raspunsului antitumoral al organismului gazda sa fie crescuta.
