Ia nene reteta si te du…

25 ianuarie 2016 | 1 comentariu |

Francisco Stoica

Ei… si ce mare tragedie? A spus o doamna, de fapt o doctorita, zilele trecute, ca la noi in tara vreo 60 de mii de oameni mor in fiecare an din cauza ca iau prea multe medicamente. Adica, subliniaza doamna, cam cat un oras… Va imaginati?

Pai… stati linistita, mama ia noua pastile, cinci dimineata si patru la pranz. Si sunt multi in situatia aceasta. Credeti ca a stat cineva sa analizeze, ia sa vedem, va dau eu o reteta, dar ce mai luati, sa nu producem mai mult rau?… Nu prea este timp pentru asa ceva. De ce? Prea putini medici, prea multi pacienti la usa. Asa ca, ia nene reteta si te du

Pe la farmacii am vazut ca personalul este fericit, merge afacerea, pleaca oamenii cu sacosele pline, multumiti ca li s-a compensat ceva, ca uite ce grija are tara de ei… De fapt, adevarul… care o fi adevarul?

Ma intreb daca Ministerul Sanatatii ar fi in stare sa faca ceva ordine in chestiunea asta. Pentru ca s-a instaurat FRICA. Cine sa aiba curaj sa nu-si ia toate pastilele zilnice la orele si in ordinea prescrisa? Mi-a spus un prieten, in urma cu ceva timp, ca a plecat intr-o excursie si a uitat sa ia cu el medicamentele. Sufera cu inima si cu altele. Si? Sapte zile m-am simtit foarte bine. Dar cum am venit acasa am inceput sa le iau. Nu am avut curaj sa uit de ele… Atat a putut sa-mi spuna. Cu regret parca…

Bun, sa admitem ca unele medicamente trebuie luate toata viata, ca altfel nu ai avea nicio sansa! Dar cate poate suporta organismul nostru in acelasi timp? Ne spune si noua cineva? Nu este si aceasta o problema de siguranta nationala? Sanatatea noastra ne este, la urma urmei, tara? Doctorita care ne spune ca mor multi oameni in urma consumului mare de medicamente si, atentie, luate la recomandarile medicilor nu dupa capul lor, doctorita nu este din sistemul medical? Nu stie ce spune? Si daca stie si a spus adevarul, nu avem nicio reactie a „competentilor” nostri? Deliberat se accepta o astfel de situatie? La ce s-ar incadra chestiunea asta, daca ne gandim la lege? Sau raspunderea este atat de disipata incat stau cu totii linistiti?

Cred ca am intrat intr-o stare de acceptare. Luam totul asa cum ni se da, putine fiind cazurile celor care ies din lanturile care ne leaga in toate planurile, cele existente in sistemul care ar trebui sa asigure sanatatea noastra fiind de fapt de import, dotate si cu lacate ale caror chei nu se afla in mainile noastre. Poate si din acest motiv ne trezim cu atatea cutii cu medicamente in fata, la care privim de fapt in gol…

 



Comentarii (1)

  1. Ion Pirjolea spune:

    Pai, de aia si-a schimbat mama, medicul de familie, la varsta de 84 ani…

Adaugati un comentariu


 

*