Hepatita C, prioritate a unui program de Sanatate initiat de Institutul Aspen Romania

Organizatia non-guvernamentala a lansat programul Aspen Life Lab, prin care isi propune o serie de masuri care sa duca la eradicarea virusului hepatitei C in urmatorii 10 ani.

Institutul Aspen Romania a lansat, la sfarsitul saptamanii trecute, un program de actiune in domeniul Sanatatii, concentrat in mod special asupra hepatitei C, cirozei hepatice si cancerului. Evenimentul a fost marcat printr-o dezbatere pe aceasta tema, la care au fost invitati numerosi specialisti romani in domeniu. Programul, denumit Aspen Life Lab, isi propune o analiza a costurilor si conditiilor de punere in practica a noilor metode terapeutice pe care sistemul romanesc de Sanatate le poate oferi pentru tratamentul hepatitei C si a celorlalte patologii asociate, precum si imbunatatirea acestor conditii, printr-un nou mod de abordare.

Tinta initiatorilor programului este eradicarea virusului hepatitei C in Romania, in urmatorii 10 ani. In acest scop, experti in mai multe domenii evalueaza dimensiunile economice si sociale ale acestei boli, precum si costurile impuse de tratamentul hepatitei C si afectiunilor asociate, in incercarea de a se gasi un program mai eficient, prin care pacientii care sufera de aceasta boala sa aiba acces mai rapid la tratament.

Andrei Tarnea

La conferinta de lansare a programului, Andrei Tarnea, directorul executiv al Institutului Aspen Romania, a comparat costurile impuse de tratamentul hepatitei C cu un iceberg, din cauza ca spre sfarsitul ciclului bolii, cheltuielile tind sa explodeze, depasind estimarile facute initial. „Avem o idee despre icebergul de costuri pe care il ascunde o asemenea boala tacuta, care e un ucigas ce apare tarziu in sistem, cu costuri ce tind sa explodeze spre sfarsitul ciclului acestei boli. Avem o evidenta a costurilor care includ inclusiv acele cheltuieli ce tin de sistemul social de sanatate, de pensiile de invaliditate, costuri directe pentru buget, desi nu intra in categoria de sistem medical” a declarat acesta in cadrul conferintei.

Despre boala in sine a vorbit si Andrei Baciu, consultant in domeniul Sanatatii, care a precizat ca hepatita C este o afectiune asimptomatica in stadiu incipient, pacientul fiind diagnosticat doar in clipa in care boala este deja in stadiu avansat si cu o evolutie nedorita, catre ciroza sau cancer. In aceste conditii, specialistul considera ca esential ar fi un program national de screening, care sa ajute la depistarera precoce a pacientilor infectati cu acest virus, fapt care ar scadea considerabil cheltuielile impuse de tratamentul acestora, la momentul actual, hepatita C fiind o adevarata povara pentru sistemul medical, din cauza costurilor imense presupuse de terapia fara interferon administrata pacientilor.

Dr. Adrian Streinu-Cercel

La randul sau, profesorul Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli Infectioase Matei Bals, a declarat in cadrul aceleiasi conferinte ca atentia ar trebui sa fie orientata catre populatia cu risc major de infectare cu hepatita C. Medicul a reamintit ca principale cai de transmitere a bolii sunt, in prezent, utilizarea de droguri intravenoase, infectarea prin transmiterea bolii de la mama la fat, transmiterea sexuala si heterosexuala, piercingul si tatuajele.

In opinia sa, prevenirea si combaterea bolii trebie sa se faca urmandu-se trei directii clare de actiune. „Screeningul pentru depistarea hepatitei C, hepatitei B si HIV trebuie sa devina procedura standard aplicata tuturor persoanelor care recurg la investigatii medicale, apoi trebuie introdusa neaparat educatia sexuala in scoli si licee, insotita si de un program bine conturat de informare a tinerilor cu privire la droguri si la riscurile pe care acestea le presupun”, a declarat managerul de la Matei Bals. Acesta a mai adaugat ca cele trei masuri trebuie sa fie insotite si de imbunatatirea reactiei sistemului sanitar, prin pregatirea medicilor de familie, astfel incat acestia sa devina primii implicati in detectarea pacientilor dar si in protejarea acestora pentru a nu contracta virusul hepatitei C.

Ultimul studiu privind prevalenta bolii in Romania a fost efectuat in perioada 2006-2008, cand au fst selectate aleatoriu 17.800 de persoane din listele a 88 de medici de familie din mediul urban si din cel rural. Conform acestul studiu, prevalenta bolii era la acel moment de 38 de persoane infectate din 1.000, in mediul rural, iar in mediul urban, prevalenta era de 27 de persoane infectate la 1.000 de locuitori, riscul de infectie in mediul rural fiind astfel cu 35 la suta mai mare fata de urban. In Transilvania si Banat, prevalenta era de 2,6 la suta, in Muntenia si Dobrogea de  3,4 la suta, iar in Moldova, de 4,3 la suta.

Unul din principalii factori de risc erau la acel moment transfuziile, 95 de persoane din 1.000 care au suferit transfuzii fiind infectate. Spitalizarile frecvente reprezentau al doilea mare factor de risc, 71 de pacienti din 1.000 internati contractand virusul in spital. Interventiile chirurgicale au constituit cale de transmitere in 4,3 la suta din cazuri, iar accidentele care au necesitat spitalizare, 6,4 la suta. Alti factori de risc sunt expunerea profesionala la produse de sange (4,5 la suta), hepatita cronica B sau C in familie (5,6 la suta), infectiile cu virus B sau C in familie (4,7 la suta), partener sexual cu infectie B sau C (6,3 la suta), tratamente injectabile la domiciliu (4,2 la suta), acupunctura (3,9 la suta), interventii dentare (3,4 la suta), body piercing (3,7 la suta), tatuaje (2,6 la suta), droguri injectabile (174 de infectati la 1.000 de persoane, cu un risc de infectie de 489 la suta mai mare fata de cei care nu folosesc droguri).