Constiinta s-o trata cu ceva?

Au trecut ceva zile de cand politia italiana a retinut persoane care detineau peste 50.000 de cutii de medicamente furate din spitale. Dupa ce le-au pastrat in conditii neadecvate, aveau de gand sa le vanda, dupa cum spun italienii, si in Romania.

Ma intreb eu daca era vorba de un prim transport de acest fel. Am indoieli. Ma intreb cate medicamente au ajuns pe rafturile farmaciilor noastre pana acum. Nu stiu. Nu inteleg de ce nu au aparut imediat informatii in legatura cu medicamentele ce au mai fost vandute de aceste persoane pana acum la noi in tara, ca sa stim ce putem evita sau contracara. Aici nu este vorba de un furt de aur in urma caruia se confisca metalul pretios si se pot face cercetari ani in sir. Sunt in joc medicamente de natura indoielnica, despre care trebuie sa aflam cat mai repede. Nu am cunostinta de vreun comunicat al ministerului sanatatii noastre care sa ne linisteasca in legatura cu acest subiect. Nici nu imi amintesc sa fi descoperit ai nostri ceva pe traseul acestor medicamente. Le punem de mult timp in rafturile noastre?

Probabil ministerul nostru este prea suparat pentru ca in curtea sa s-ar fi derulat posibile fapte de natura penala, descoperite de specialistii guvernului, fapte care ar fi generat o paguba de 47 de milioane de euro…

Deci, cu alte cuvinte, sarmanul roman se uita pierdut la o factura de sute de lei pe care trebuie s-a achite pentru un venit anual in plus de unul sau cativa lei si nu gaseste intelegere la cei care genereaza pierderi colosale. Si, daca il apuca vreo durere de cap, nu are decat sa cumpere cateva pastile de la farmacie, pastile venite probabil din Italia, pastile care-i pot provoca si mai mult rau. Da romanul bani sistemului, dar nu are parte de respectul necesar…

Acum ne-a salvat politia italiana, dar or mai fi venind astfel de medicamente si din alte tari, pe alte filiere? Are statul raman toate parghiile necesare pentru a controla calitatea marfurilor din sistemul medical? Si, daca le are, le foloseste?

Nu pot sa-mi sterg din minte imaginea unui suferind care ia cu grija pastilele care spera sa-i salveze viata. Le ia constiincios, la orele stabilite, dupa ce a facut economii pentru a le cumpara sau si-a vandut pana si locuinta, pentru ca sanatatea este mai presus de toate, nu? Ei bine, acest suferind nici nu se gandeste ca medicamentul pe care il ia ar putea fi contrafacut, expirat sau depozitat in conditii rele. Nici nu vrea sa se gandeasca la asa ceva. Se agata de o pastila ca de ultima lui sansa. Cu incredere.

Voi aveti aceasta imagine in minte, domnilor care raspundeti de sanatatea romanilor si de administrarea fondurilor pe care ei vi le dau?