Consiliul Concurentei face o ancheta in Sanatate
Ministerul Muncii, cel al Finantelor si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sunt investigate dupa ce au fost reclamate ca au platit diferentiat serviciile medicale in sistemul public si cel privat.
Consiliul Concurentei a demarat o investigatie la Ministerul Sanatatii (MS), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si Ministerul Finantelor (MF), privind modul in care salariile angajatilor din sistemul public de sanatate au fost anul trecut majorate cu 25%, pe baza unor suspiciuni ca mecanismul financiar la care a recurs Guvernul a discriminat spitalele si clinicile private din Romania. Suspiciunea se refera la faptul ca „prin majorarea valorii serviciilor medicale decontate unitatilor sanitare publice (introdusa prin HG 791/2015 si mentinuta prin HG 161/2016) se creaza premisele unei diferentieri intre furnizorii privati si aceia publici, cu privire la repartizarea fondurilor destinate decontarii serviciilor medicale de catre Casa de Asigurari de Sanatate. (…) Practic, pentru acelasi serviciu prestat, valoarea decontata este diferita pentru furnizorii de stat si cei privati”, se arata int-un comunicat de presa al Consiliului Concurentei.
Reclamatiile au fost formulate dupa ce Ministerul Sanatatii a anuntat ca de la 1 octombrie 2016, sistemului public de sanatate ar beneficia de inca 100 de milioane de lei, pentru plata garzilor suplimentare si acordarea unor sporuri. Ce-i drept, acesti bani ar urma sa provina din „administrarea mai eficienta a fondurilor existente”.
Investigatia survine „ca urmare a unor plangeri” formulate de operatorii privati de sanatate, care sustin ca majorarea salariilor in sistemul public, cu 25%, de la 1 octombrie 2015, a fost finantata prin cresterea tarifelor pentru serviciile medicale decontate printr-un mecanism inventat de Executiv si CNAS. Acesta ar presupune plata sumelor de la bugetul de stat, prin Ministrul Sanatatii, catre CNAS care, ulterior, plateste banii catre spitalele publice, pe baza contractelor incheiate de acestea cu casele judetene. Acest mecanism ar crea o discriminare fata de furnizorii privati de servicii de sanatate, sustin acestia din urma. Consiliul Concurentei sustine insa ca institutia „nu investigheaza cresterea salariilor din sistemul sanitar” si ca investigatia declansata are drept scop „analizarea conformitatii masurilor adoptate cu regulile in materie de concurenta, (…) iar declansarea unei proceduri de investigatie nu reprezinta o antepronuntare cu privire la constatarea unei incalcari a legii concurentei”.
Guvernul sustinea, la momentul respectiv, ca impactul bugetar al adoptarii acestei masuri ar fi de 1,7 miliarde de lei anual.
CNAS arata la randul sau, printr-un comunicat, ca aceasta crestere a valorii serviciilor din sistemul de stat ar fi fost justificata de necesitatea acoperirii majorarilor salariale acordate medicilor. Aceeasi institutie spune ca, daca masura ar fi vizat si spitalele private, era necesara modificarea sumelor alocate intregului sistem, ceea nu ar fi fost posibil. „Spitalele private si cele publice aflate in contract cu Casa de Asigurari de Sanatate primesc aceleasi sume in functie de clasificarea spitalelor, situatie reglementata in 2015. Insa, pe langa aceste sume, spitalele private percep de la pacienti coplata, sumele fiind consistente, iar cazurile internate sunt selectate. In schimb, in spitalele publice ajung toate cazurile grave, foarte grave, oameni ai strazii”, explica CNAS, mentionand ca banii pentru majorarile salariale din sanatate au fost alocati de la bugetul de stat cu destinatie speciala.
Sanatatea dispune de 7 miliarde de euro la ora actuala, din care jumatate ajung la spitale. Din cei 3,5 miliarde de euro pentru spitale, 70% reprezinta salariile, iar restul sunt folositi pentru investitii, consumabile, medicamente si materiale sanitare.
