Ce schimbari a adus 2014 in sistemul public de sanatate

In anul in care tocmai se incheie, lista compensatelor a fost actualizata pentru prima data in ultimii sase ani, s-a inceput distribuirea cardurilor de sanatate, iar la carma Ministerului Sanatatii s-au schimbat ministrii.

 

Sistemul public de Sanatate, probabil cel la care s-au perindat cei mai multi ministri dupa evenimentele din 1989, continua sa ramana un cartof fierbinte pentru orice guvernare. Anul acesta se poate spune ca a adus cateva schimbari in bine, dar sunt inca multe de facut, mai ales in privinta finantarii si a dotarilor, astfel incat sa avem un sistem medical european, asa cum ne dorim si cum ar trebui sa fie pentru a reduce criza specialistilor care devine din ce in ce mai acuta.

Introducerea pachetului de servicii medicale de baza, actualizarea dupa sase ani a listei de medicamente compensate si gratuite si distribuirea cardurilor de sanatate precum si remanierea operata la conducerea Ministerului Sanatatii constituie principalele schimbari ale acestui an in sistemul public de sanatate. De asemenea, anul a fost marcat de o serie de scandaluri in urma carora mai multe cadre medicale au ajuns dupa gratii pentru ca au obtinut ilegal fonduri de la CNAS prin intocmirea de retete false, sau pentru infractiuni de coruptie. In centrul unui scandal s-a aflat recent si Institutul Cantacuzino, al carui manager nu se lasa schimbat din post desi toti angajatii si chiar ministrul cereau insistent acest lucru. In fine, 2014 este si anul in care a fost adoptata ordonanta pentru pensionarea asistentilor medicali si a moaselor, document ce prevede ca aceasta categorie se va putea pensiona la varsta de 65 de ani.

 

Proiectul pachetului de servicii medicale de baza a fost initiat cand Ministerul se afla sub conducerea liberalului Eugen Nicolaescu si apoi imbunatatit si pus in aplicare pe 13 mai, printr-o Hotarare de Guvern, sub conducerea social-democratului Nicolae Banicioiu. Pachetul contine cresterea finantarii pentru segmentul de asistenta medicala primara si ambulatoriul de specialitate pentru specialitatile clinice si paraclinice, astfel incat acestea sa furnizeze servicii medicale in regim ambulatoriu, la costuri reduse fata de cele acordate in regim de spitalizare, concomitent cu degrevarea spitalelor prin reducerea internarilor.

In ceea ce priveste asistenta medicala primara, atat in pachetul minimal, cat si in pachetul de baza, in cazul supravegherii gravidei s-a introdus si testarea pentru hepatita de etiologie virala cu virus B si C in plus fata de testarea HIV. In pachetul de baza au fost introduse si consultatii de monitorizare activa prin plan de management integrat pentru bolile cronice cu impact major asupra ponderii imbolnavirilor privind riscul cardiovascular inalt, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronsic, boala cronica respiratorie obstructiva, boala cronica de rinichi.

 

Referitor la asistenta medicala spitaliceasca, au fost evidentiati factorii de care trebuie sa se tina cont cumulativ in luarea deciziei de internare in regim de spitalizare continua si au fost introduse criterii de internare specifice pentru spitalizarea de zi.

In vederea scaderii numarului de internari, au fost precizate afectiunile care pot fi diagnosticate si tratate in regim de spitalizare de zi. Acestea sunt afectiunile pentru care se acorda servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotritie, implant de cristalin, intrerupere de sarcina cu recomandare medicala, amniocenteza, biopsie de vilozitati coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei, afectiuni care necesita administrare de medicamente pentru care este necesara aprobarea comisiilor de experti constituite la nivelul CNAS, HIV/ SIDA – care necesita monitorizarea bolnavilor.

Totodata, spitalelor li s-a dat posibilitatea de a contracta servicii de ingrijiri la domiciliu sau ingrijiri paliative la domiciliu, finantate din fondul dedicat. Spitalele sunt obligate sa suporte pentru asiguratii internati in regim de spitalizare continua si in regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente.

 

La inceputul anului, presedintele de atunci al  CNAS, Cristian Busoi, anunta ca din ianuarie 2015 toate serviciile medicale vor fi decontate numai pe baza folosirii cardului de sanatate. Distribuirea cardurilor de sanatate a inceput pe 19 septembrie, in Bucuresti, pentru asiguratii cu varste de peste 18 ani.

Pe 15 decembrie, presedintele CNAS, Vasile Ciurchea, declara ca au fost distribuite catre populatie 12,5 milioane de carduri, dintre acestea doar 120.000 fiind initializate. Totodata, Ciurchea declara ca asiguratii care nu au intrat in posesia cadrului vor putea sa-l ridice de la medicul de familie.

Conform Casei, serviciile medicale vor fi validate si decontate din cursul anului viitor doar in baza cadrului national de sanatate, care reprezinta codul de acces pentru toate sistemele informatice ale institutiei si contine datele de identificare ale fiecarui asigurat. Cardul va deveni instrumentul de confirmare a prestarii tuturor serviciilor din sistemul Platformei Informatice a Asigurarilor de Sanatate. Astfel, fiecare persoana care se prezinta la medic va trebui sa aiba asupra sa cardul de sanatate, care va fi trecut prin cititorul de card din cabinetul medicului, iar pacientul isi va introduce codul pin. Prin cardul national de sanatate se va verifica efectuarea serviciilor medicale de catre furnizorii acestor servicii. Cardul va fi folosit atat la medicul de familie, cat si la specialistii din ambulatoriu sau in spital.

 

Ministerul Sanatatii, condus la acea vreme de Eugen Nicolaescu punea pe 18 februarie, in dezbatere publica, o lista cu medicamente compensate si gratuite care continea 150 de molecule noi sau cu indicatii noi.

In 28 martie, succesorul sau, Nicolae Banicioiu, declara ca o singura persoana a evaluat moleculele noi care compuneau lista de medicamente compensate si gratuite propusa de fosta conducere a institutiei, asa ca este necesara o reevaluare.

Pacientii cu boli rare urmau sa aiba acces din luna iunie la 17 molecule noi, pentru care pana la acea data nu existau reglementari legale, anunta presedintele Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, Marius Savu. Pe 20 iunie, Ministerul Sanatatii punea in dezbatere publica un proiect de ordin pentru protocoalele terapeutice privind prescrierea celor 17 medicamente orfane. Era vorba de denumirile comune internationale: Ambrisentanum, Stiripentol, Pasireotidum, Clofarabinum, Nelarabinum, Decitabinum, Trabectedinum, Ofatumabum, Dasatinibum, Nilotinibum, Everolimus, Ruxolitinibum, Bosentanum, Tafamidis, Romiplostimum, Sapropterinum, Plerixafor.

 

Proiectul prevedea metodologiile, criteriile si indicatiile de includere si excludere din tratamente pentru cele 17 molecule, precum si medicii care pot prescrie acele medicamente. Proiectul mai prevedea modificarea dozelor cauzate de reactiile alergice si monitorizarea terapeutica a medicamentelor si cea privind raspunsul la tratament.

Peste o luna, pe 2 iulie, pacientii care sufereau de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia si bolile neurologice degenerative urmau sa beneficieze de tratament cu molecule noi.

Lista medicamentelor compensate si gratuite a fost actualizata in toamna cu alte 23 de medicamente. Ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu, cerea pe 4 noiembrie, echipei Unitatii de Evaluare a Tehnologiilor Medicale sa finalizeze, pana la finalul anului, cea de-a treia actualizare a listei cu medicamente compensate si gratuite, care va aduce si prima delistare a medicamentelor vechi.

Intre timp, satui sa tot astepte sa aiba acces la medicamente compensate si gratuite, mai multi bolnavi cronici au dat statul in judecata si au castigat in instanta dreptul de a beneficia gratuit de aceste tratamente noi.