CAMPANIE SB: Atac la sanatate – patrimoniul legumicol al Buzaului risca sa piarda in fata tavalugului imobiliar (IV)

4 iunie 2013 | 2 comentarii |

Colectivul de cercetatori ai Statiunii de Cercetare Legumicola se adreseaza autoritatilor si opiniei publice, printr-o scrisoare deschisa, in care scoate la iveala „interesele de culise” care pot duce la disparitia celui mai important „Semincer” al Romaniei.

 

SCDL_1372Suntem la cel de-al patrulea capitol al epopeii dedicata celui mai mare semincer al Romaniei si al nucleului de cercetatori care hranesc tara de 50 de ani. Spunem acest lucru pentru ca varza si ceapa de Buzau se afla pe mesele a absolut toti romanii. Nu exista familie care sa nu fi folosit varza cu foi subtiri si ceapa zemoasa si gustoasa sau rosiile pline de sanatate de la Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Legumicola Buzau.

In cele trei saptamani care s-au scurs, autoritati si oameni simpli, cercetatori si zilieri ai SCDL sau cunoscatori din intreaga tara ne-au furnizat diferite informatii.

SCDL Buzau

SCDL Buzau

Cei 45 de angajati permanenti ai SCDL vorbesc despre tensiunea zilnica de la serviciu: „In fiecare zi auzim altceva nou si de fiecare data este mai grav decat ieri. Penultima bomba este ca ne muta la Rusetu, la statiunea de acolo. A mai fost aceasta situatie, dar am scapat. Se pare ca Statiunea din oras dispare total. Aceasta le este intentia”, povesteste un tehnician legumicol.

Un altul, ce pare mai bine informat, tine o hartie in mana. „Cauta sa ne duca la Smeeni, unde cica exista o suprafata de teren!”, isi arata omul indignarea.

Altcineva spune ca „toata lumea se vaita ca au inceput diversi oameni de afaceri sa construiasca pe terenul nostru, insa nu ne putem explica un lucru: pe unde intra? Nu pe poarta? Pai, atunci cine le da voie? La noi este asa: cineva spune «inchideti poarta si nu intra nimeni strain, decat cei care cumpara rasaduri», altcineva spune «deschideti poarta»!  Pai nu este la mijloc unul dintre noi?”, se intreaba, retoric, o femeie care face o numaratoare rapida la rasaduri de tomate pentru un colet care trebuie sa plece in tara.

Soiurile noi vin cu surprize

Soiurile noi vin cu surprize

Mare parte din informatii le-am probat in teren, adica la SCDL. Exista proprietari pe diverse suprafete din interiorul SCDL care si-au scos averea la vanzare: 500 de mp pentru 10.500 de euro. Cumparatorii par sa se lase asteptati, pentru ca exista inca o teama sa detii teren in inima unei entitati al carei prezent nu este clar, iar viitorul este la mana finalizarii retrocedarilor.

In anul 2004, prin HG 1635/15.X.2004, cap. 2, SCDL preia 419,31 ha din domeniul public al statului, dar se daduse startul faramitarii inca din 2001, spun reprezentantii SCDL. In actele detinute de cercetatori, 33 de ha trebuiau luate de la Seribuz SA, adica dintr-un teren spre Ploiesti, zona cu dezmembrari auto acum, si nu de la SCDL. Deci, o confuzie intentionata prin care 33 de ha merg la Primaria Buzau, pentru refacere islaz comunal; acum islazul este cartierul Orizont, de la iesirea spre Rm. Sarat – Focsani. Alte 47 de ha de la iesirea din Buzau spre Brasov au aceeasi destinatie. Real insa, ele ajung la o reprezentanta auto si la un supermarket.

germoplasma 2In 2009 apare Legea 45 a Cercetarii, modificata in 2011 prin Legea 72, tot a cercetarii. In aceste acte normative, SCDL apare cu 419,31 ha detinute, suprafata pe care o avea in 2004. In realitate insa, in 2007 au fost instrainate prin proces verbal de delimitare, nedatat si neinregistrat, dar semnat de trei autoritati publice locale, prin care 240,76 ha le ia Primaria Buzau, fara a fi precizata clar destinatia.

Numai ca… orice teren public al statului are un numar de inventar, dat de reprezentanta in teritoriu a Ministerului Finantelor Publice, adica Directia Generala a Finantelor Publice Buzau. Procesul verbal nu contine insa un nume al unui reprezentant al DGFP. Ca sa fie scos acest teren din patrimoniul public al ADS, ar fi fost necesara, potrivit legii, o hotarare de Guvern.

Tot prin proces verbal, dar unul din 5 mai 2007, la Primaria Chiojdu ajung 25,36 ha. Pe document, aceleasi semnaturi, de la aceleasi trei autoritati publice.

Un alt proces verbal de delimitare din 23 august 2007 aloca 31,95 ha Primariei Vernesti. Aceleasi semnaturi.

Un alt proces verbal pentru Padina, cu doar 4 ha, altul pentru Pogoanele pentru 15,27 ha si un altul pentru Primaria Buzau care a fost semnat, dar fara a avea si ordinul prefectului de la acea vreme, cum prevede legea. Acest ultim proces verbal nu s-a dus la indeplinire, pentru ca a inceput scandalul faramitarii SCDL.

Floarea Burnichi - cercetator SCDL

Floarea Burnichi – cercetator SCDL

Toate aceste suprafete cerute prin procese verbale de delimitare sunt pentru persoane indreptatite. La ele exista si acte ale Oficiului de Cadastru.  Ulterior, acestea au devenit titluri de proprietate pentru persoane defuncte: 18 persoane primesc teren in zona centrala a SCDL si 22 de persoane primesc terenuri din fostele ferme din zona Crang sau Statia Meteo Buzau: Dobrescu Paul 5000 mp, Elena Stefan ( cu defunct Ilie Aurica) 1 ha, Vasile Pietrareanu 3 ha, Stefan Moise 5 ha, Nicolae Pietrareanu 6700 mp, Mita Marinescu 3600 mp, Chiliman Tiberiu din Vernesti (defunct) 7000 mp si alte nume.

Ca atare, intre 2007 si 2011, spun cercetatorii buzoieni, a fost o perioada de tatonare, asa ca SCDL a folosit intreg terenul.

Cu primariile din Vernesti, Pogoanele si Buzau au fost incheiate si alte procese verbale de delimitare, nesemnate insa si de ADS.

SCDL-zilier_1354Practic, SCDL mai are 76 de ha, dintre care doar 6 ha pentru cercetare.

Surprinzator, pe 19 mai 2009, DNA deschide dosarul 68/2009 de urmarire penala impotriva a trei autoritati publice locale, pentru clarificarea situatiei instrainarii celor 33 de ha de la Seribuz SA, in fapt de la SCDL. S-a finalizat cu o expertiza judiciara coordonata de DNA Ploiesti, prin procurorul sef Onea Gabriel Lucian, fiind desemnat expertul judiciar Dumitreanu Florin Radu impreuna cu echipa sa. In expertiza sunt prezentate mai multe metode de calcul, sase in speta, iar acestea arata ca valoarea prejudiciului pe cele 33 ha depaseste 6 milioane de euro.

La SCDL Buzau ravagiile imobiliare isi pun amprenta si pe activitatea de cercetare. Un raspuns de la autoritatile publice implicate, in articolele viitoare.

 

Campania www.sanatateabuzoiana.ro a ajuns si sub ochii colegilor din presa nationala, care se solidarizeaza cu noi si incearca, exact ca si noi, sa afle daca Statiunea Legumicola Buzau mai poate exista si daca este normal ca aceasta sa detina doar sase ha de teren pe care sa faca ameliorare de soiuri, cercetare pentru peste 2000 de genotipuri si productie de rasaduri. Ce stim in prezent este ca legumicultorii au luat cu asalt, in 2013, aceasta unitate.

 

Publicam in continuare, integral, scrisoarea deschisa a colectivului de cercetatori care de peste 50 de ani scriu istoria legumiculturii romanesti:

 

Colectivul de cercetatori al S.C.D.L. Buzau apeleaza la bunavointa si ajutorul dumneavoastra, cu speranta ca ne veti ajuta sa trecem peste situatia grea in care ne aflam. Asa cum credem ca stiti, cercetarea stiintifica romaneasca si in special cea din domeniul agriculturii a fost lasata de izbeliste dupa anul 1990, nefinantata de stat, desi avem o lege a cercetarii, nr. 45 din 2009 si modificata prin legea nr.72. in 2011, care prevede ca cercetarea sa fie finantata de la stat, acest lucru nu se aplica.

Peste toate aceste neajunsuri si dificultati materiale prin care trecem, asupra unitatii noastre s-au abatut multe necazuri savarsite de oamenii statului, care trebuiau sa protejeze si sa inteleaga rolul cercetarii stiintifice. Cele mai mari faradelegi savarsite de autoritatile locale buzoiene asupra acestei unitati de cercetare au fost cele care vizeaza fondul funciar. Aceasta unitate de cercetare a fost infiinatata in anul 1957, pe scheletul altei unitati de cercetare mai vechi, si de la infiintare a primit in administrare 510 ha de teren pe care unitatea le-a adiministrat in peste cei 50 de ani de activitate. Insa, asa cum am amintit in fraza anteriora, peste 300 de ha de teren au fost instrainate abuziv din patrimoniul unitatii. Facem precizarea ca nu este vorba de vechi proprietari care sa revendice aceste terenuri, ci de baronii locali care provin din toata flora politica a Romaniei.

 Metodele folosite pentru instrainarea terenurilor aplicate la S.C.D.L. Buzau au fost trei: 1. prin ordine de prefect; 2. prin procese verbale de delimitare si 3. fara niciun document. Pentru a intelege metodele folosite o sa va relatam un exemplu aplicat in cazul ordinului de prefect. Prin adresa nr. 15.425/2001 primarul orasului Buzau cere prefectului Buzau 33 ha de la S.C. SERIBUZ S.A. Buzau pentru refacerea islazului comunal, folosind ca temei juridic articolul 44 din legea nr.18/1991. Prefectul in functie de atunci emite adresa nr. 6669.0907/2001 pe care o trimite Oficiului de Cadastru cu solicitarea sa identifice cele 33 de ha solicitate de Primarie de la S.C. SERIBUZ S.A. Prin adresa nr. 897/17.07.2001, directorul Oficiului de Cadastru comunica prefectului Jud. Buzau ca au fost identificate cele 33 de ha la S.C. SERIBUZ S.A. Drept urmare, prefectul Buzaului de atunci emite ordinul 146 din 24.07. 2001, ordin care prevede sa se treaca, conform anexei ordinului si anexei 16, cele 33 de ha de la S.C. SERIBUZ S.A. in proprietatea privata a Municipiului Buzau ( Primarie). Pana aici, conform documentelor si adreselor, totul este corect. Insa, problema grea apare aplicarea acestui ordin, fapt constatat de procesul verbal incheiat in data de 19. 11.2001. Acest proces verbal pune in aplicare Ordinul Prefectului/146 la S.C.P.L. Buzau in tarlaua 31-32. Pentru a intelege mai bine, facem urmatoarele precizari: S.C.P.L Buzau era si este unitate de stat cu teren de domeniu public, destinat cercetarii si producerii de seminte, iar S.C. SERIBUZ S.A. era societate comerciala cu teren de domeniu privat al statului, care avea ca obiect de activitate cresterea viermilor de matase. Locatia in care se afla SERIBUZ era in tarlaua 24-25, asa cu corect au specificat cei de la cadastru si in anexa 16 si anexa ordinului, iar terenul pe care l-au preluat de la S.C.P.L. Buzau se afla situat in tarlaua 31-32, la o distanta de peste 4 km de S.C. SERIBUZ. Mentionam ca articolul 44, folosit ca temei juridic, atrage atentia ca aceste terenuri care au fost preluate din tarlaua 31-32, nu puteau fi preluate, deoarece acest articol prevede ca fac exceptie pentru refacerea islazului comunal terenurile care sunt cultivate cu pomi, vita de vie, legume sau terenurile care produc materii prime pentru fabricile de conserve si campurile experimentale. Cu toate acestea, nu au tinut cont de prevederile articolului, ba mai mult, documentatia a fost facuta pe o unitatee si aplicata pe alta unitate. Dupa preluarea celor 33 de ha de catre Primarie, terenuri situate la soseaua nationala la iesirea din oras, in apropierea podului de la Maracineni, s-a trecut la amenajarea islazului si anume: pentru 24 ha s-a incheiat un contract de asociere in participatiune cu o firma de constructii locala, suprafata de teren pe care in prezent „pasc niste” vile de lux cu proprietari participanti la acest transfer de teren. Alte 6 ha au trecut si ele printr-un contract de asociere in participatiune pentru a scapa de competitori, dupa care au fost vandute firmei cu care s-a realizat asocierea in participatiune. Pe cea de –a treia locatie, in suprafata de 2,27 ha „pasc” astazi niste supermarketuri care au aparut in locul solariilor demolate si care vand legume si alte produse din import „tocmai potrivite” pentru sanatatea romanilor.

Acesta este un exemplu folosit in cazul ordinului de prefect. Metoda proceselor verbale de delimitare a fost inventata ceva mai tarziu, in 2007. Tot aceiasi actori, dar ceva mai intariti si mai numerosi acum, au pus la cale sa aplice al doilea bombardament funciar asupra acestei unitati de cercetare. Sub pretextul ca nu mai au teren disponibil in Baragan sau in comunele de munte , au gasit disponibil tocmai la aceasta unitate de cercetare. Au semnat aceste procese verbale de delimitare cu Primaria Buzau, Primaria Padina, Primaria Pogoanele, Primaria Vernesti, Chiojdu, insa dupa ce au insemnat suprafetele propuse pentru a fi retrocedate, au observat ca suma lor depaseste suprafata unitatii. Drept urmare, au fost nevoiti sa o ia de la capat, sa semneze al doilea rand de procese de delimitare, cu suprafete diminuate. Insa, aceste procese verbale de delimitare sunt nedatate, neinregistrate si, ce este surprinzator este faptul ca punerea in posesie si titlurile de proprietate s-au facut numai la defuncti. Defuncti care au urmasi de nadejde, au valorificat aceasta mostenire rapid, ajungand ca terenurile cele mai valoroase sa devina proprietatea a doi mari baroni locali. Avem si situatii de preluari de teren care s-au operat sub pretextul ca au iesit in plus la masuratoare. Ceea ce este interesant este faptul ca in lege, in inventar cat si la Finante cu numar de inregistrare, aparem cu toata suprafata. In realitate, nimeni nu stie cat teren mai detine aceasta unitate de cercetare.

Ne-am adresat presedintelui Romaniei si domnului Prim-ministru, insa aceste sesizari au fost transmise Ministerului Administratiei si Internelor, iar de acolo transmise catre Prefectura Municipiului Buzau, fara a se rezolva cazul. Ne-am adresat Justitiei, am castigat procesele pe Fond, iar la recurs numai unul a fost castigat definitiv in favoarea unitatii, celelalte au fost pierdute sub pretextul ca nu avem interes, desi acest teren dintotdeauna a fost administrat prin lege de unitatea noastra. Ne-am adresat DNA-ului. A deschis un dosar penal in anul 2009, s-a stabilit un prejudiciu destul de mare, de peste 6 milioane de euro, pentru o suprafata de  24 ha. Aceasta institutie a promis ca va extinde cercetarile si pentru celelalte suprafete de teren, insa in timp ce dumnealor fac cercetari, in campul de cercetare mai rasare cate o vila, diminuand de la o zi la alta suprafata unitatii.

Aceasta unitate de cercetare, prin rezultatele obtinute, peste 60 de omologari si brevete de inventie si contributia sa stiintifica de exceptie, putea si poate deveni un brand national valoros. Pentru multi, cercetarea pare un domeniu scump, insa in realitate lucrurile stau altfel. Nu se cunoaste o alta cale mai ieftina care sa duca la progres, iar indiferenta si dezastrul petrecut in unitatile de cercetare dupa 1990, credem ca au ca scop anihilarea concurentei. Pentru o documentare pe larg a faradelegilor savarsite in unitatea noastra, va stam la dispozitie cu documente relevante si cu explicatiile necesare.

Cu stima, colectivul de cercetatori al S.C.D.L. Buzau

Pe adresa Redactiei noastre, redactie@sanatateabuzoiana.ro  sau la sediul Statiunii, va puteti exprima opinia in legatura cu soarta SCDL.


Categorii: Ancheta, Comunitate

Comentarii (2)

  1. Rodica Badea spune:

    Cine ne poate apara? Este aproape imposibil într-o ţară guvernată de goana factorilor de decizie după avere şi bani

  2. Rodica Badea spune:

    Se cumpără idei de-a gata. Se vând pretutindeni, chiar pe gratis, dar ce-i gratis costă mai scump (Dostoievski). Marele nostru agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti spunea că ”multe se pot cumpăra dacă vom avea banii necesari, dar nu putem cumpăra ceea ce ne este nouă specific, materialul genetic şi tehnologiile de cultivare specifice zonei”. Personal, as face o completare.. “ceea ce pare aparent gratis pe termen scurt…va costa extrem de mult pe termen mediu si lung” ….si asta apropo de sloganul legiutorilor privind agricultultura durabila. De foarte mult timp nu exista banii necesari pentru cercetare, dar de ceea ce ne este specific avem multă nevoie. Finanţarea activitatii de cercetare s-a realizeazat preponderent din venituri proprii, cu niciun spijin financiar direct, chiar dacă a existat o legislaţie, nerespectata, în care se prevedea aceasta.

Adaugati un comentariu


 

*