CAMPANIE SB: Atac la sanatate – Legumele romanesti pot fi salvate, salvand SCDL Buzau (VI)

18 iunie 2013 | 1 comentariu |

Saptamana aceasta relaxam continutul Campaniei SB pentru salvarea Statiunii de Cercetare Dezvoltare Legumicola Buzau avand un singur scop: constientizarea de catre dvs., buzoienii si cititorii www.sanatateabuzoiana.ro, per ansamblu, a valorilor pe care le detine aceasta institutie de cercetare.

 

Prof. Costel Vanatoru

Prof. Costel Vanatoru

Romanii stiu ca de la Buzau au putut cumpara, in ultimii 50 de ani, seminte de tomate, de ceapa, de varza, de vinete, de flori si de verdeata, ca si produsele in sine – toate de cea mai buna calitate. Toate romanesti, creatii ale cercetatorilor de pe malul Buzaului, savuroase, productive si cu remanenta in cultura.

Celebritatea nationala si internationala o impart insa ceapa, varza si rosiile de Buzau.

Retineti insa un aspect extrem de important: cele cinci saptamani de campanie media care au drept scop salvarea Statiunii Legumicole de la Buzau au efecte nemaipomenite. Colegi din presa nationala, autoritati si specialisti in domeniu au devenit atenti la ceea ce se intampla in „gradina” cercetatorilor buzoieni.

Speram ca articolul semnat de dr. ing. Costel Vanatoru de la SCDL sa va capteze atentia si sa va determine sustinerea acestui colectiv a carui menire este una singura: sanatatea noastra tratata natural, cu produse romanesti, nu intretinuta prin importuri artificiale.

 

Ceapa de Buzau – soi, hibrid sau populatie locala?

 

ceapa de apa 3Ceapa de Buzau, datorita calitatilor sale distincte, a devenit un brand reprezentativ pentru Buzau, binecunoscut in tara si strainatate. Calitatile ei gustative si fenotipice de exceptie au atras atentia cultivatorilor, consumatorilor si nu in ultimul rand a oamenilor de stiinta, mai ales pentru faptul ca aceasta se produce direct din samanta.

Pentru a raspunde la intrebarea retorica enuntata in titlu, trebuie sa facem mai intai o usoara incursiune in istoria evolutiei ei. Cultivarea cepei in acest areal geografic se practica de foarte mult timp. La inceput, aceasta s-a cultivat pe domeniile Episcopiei Buzaului, ale boierilor locali si pe suprafete restranse, in gospodariile populatiei. In timp, o data cu evolutia agriculturii, aceasta a ocupat suprafete insemnate in fermele agricole de stat. Putem culege date privind evolutia si modul de cultivare a acestei creatii endemice, de la cultivatorii traditionali, locali, denumiti in zona „sarbi”, care insa, in realitate, sunt bulgari de origine, stabiliti aici in mai multe etape. Prezenta bulgarilor in arealul buzoian este dovedita cu mult timp inainte de marile migrari, incepute in secolul al XVIII-lea si incheiate, dupa semnarea pacii de la Adrianopole, in 1829. Descoperirile arheologice, mai ales vestigiile ceramice, apartinand culturii Pastyrsk, ( sec. VII-VIII d .Cr .), fie culturii de tip Saltovo-Maiatk, (sec. IX-X ), la care se adauga si alte obiecte vestimentare si de cult din bronz, atesta faptul ca drumurile bulgarilor s-au intersectat de nenumarate ori pe parcursul istoriei cu romanii. In anul 1865, revolutionarul bulgar Gheorghi Sava Rokovski afirma: „Romania, conservandu-si viata politica si drepturile sale a fost pentru natiunea bulgara un azil liber si inviolabil, iar casa sateanului roman a fost deschisa bulgarului cu cea mai mare ospitalitate”.

fata cu ceapa de apa 4Si astazi, la Buzau, gradinarii traditionali in varsta isi amintesc de schimburile comerciale facute de parintii lor cu fratii de peste Dunare, un loc special ocupandu-l comertul cu sare, deoarece acest zacamant lipseste cu desavarsire in Bulgaria, iar Buzaul detine zacaminte importante de sare. Am facut aceasta scurta incursiune privind prezenta bulgarilor la Buzau, deoarece trebuie sa recunoastem ca ei sunt pionierii legumiculturii romanesti, ei au adus si dezvoltat aceasta  profesie in tara noastra. Nu se stie exact daca ceapa de Buzau a fost adusa de acesti colonisti bulgari sau au gasit-o aici, cert este ca ei au cultivat-o si au patruns in tainele ei tehnologice, pastrand-o pana astazi.

Date importante care fac referire la ceapa de Buzau gasim si-n literatura de specialitate, mai ales in scrierile eminentului profesor I. Maier, publicate dupa anii 1950, numind-o populatie locala. Mai tarziu, dupa anul 1957, aceasta a fost luata in studiu aprofundat de cercetatorii Statiunii Experimentale Legumicole Buzau. In anul 1959, inginerul Grigore Terus, intemeietorul acestei unitati de cercetare, sustine un referat stiintific de exceptie privind cultivarea cepei de Buzau prin semanat direct, insa in lucrarea sa nu abordeaza aspecte de genetica si ameliorare. Cercetarile intreprinse de domnia sa au vizat, in special, aspectele tehnologice, iar datele inregistrate atunci au ramas neschimbate pana in prezent. Cercetarile de genetica si ameliorare au fost preluate de titanul cercetarii buzoiene, dr. ing. Chiru Cristea, care in anul 1971 obtine primul soi de ceapa de apa „Aurie de Buzau”, constituind o premiera in domeniu pentru Romania.

Din pacate, astazi, din neglijenta unor iresponsabili, autenticitatea acestei creatii valoroase s-a pierdut. Merita insa sa amintim ca dr. Chiru Cristea, odata cu obtinerea acestei creatii, identifica prin cercetarile sale de lunga durata, (1957-1967), 3 biotipuri distincte si numeroase forme intermediare in ceapa de Buzau. Astfel, putem vorbi de mai multe populatii locale de ceapa de Buzau. Aceste rezultate spectaculoase le da publicitatii in anul 1971 (volumul I,  I.C.L.F. Vidra, Anale, pag. 121-132). Domnia sa denumeste conventional cele trei biotipuri in A, B si C in proportie de 17%, 47 % si respectiv 31 % precum si alte forme intermediare in proportie de 23%. In urma lucrarilor intensive de ameliorare, folosind ca germoplasma tot ceapa de Buzau, acelasi valoros cercetator, in anul 1977, obtine din linia 2/59 cel mai valoros soi de ceapa romanesc ceaclama, numit „Diamant”. Aceasta creatie biologica valoroasa, cu o constitutie genetica bine definita, detine si in prezent suprematia in randul creatiilor romanesti la aceasta specie.

ceapa de apa buzauIn paralel, cultivatorii traditionali locali si-au pastrat biotipurile lor, nefiind atrasi in mod deosebit de creatiile statiunii, mai ales pentru faptul ca acestea impuneau practicarea unor tehnologii mecanizate, dotare de care ei nu dispuneau. Ei au preferat, in general, un biotip alungit alb, denumit popular „Bot de Vulpe”. Pentru multi, fiind singura sursa de existenta, dorind sa castige mai mult, au incercat sa-si vanda productia lor si in Ardeal. Insa aici, nu au avut succes, fiind preferata ceapa rosie. Asadar, fara prea multe cunostinte de genetica, au cultivat la un loc, lasand sa se incruciseze liber ceapa lor traditionala cu ceapa rosie din Ardeal, obtinand astfel, in competitie tacita cu statiunea, un biotip imbunatatit, valoros. Acesta, prin selectie indelungata s-a stabilizat, fiind cultivat acum pe scara larga in bazinul legumicol Buzau, remarcandu-se in special prin culoarea specifica rosu-violet, gust si aroma deosebite. Diseminarea acestui rezultat in randul cultivatorilor s-a facut intr-un ritm destul de lent, deoarece cei care au efectuat aceste hibridari libere amintite mai sus nu au dezvaluit secretul lor si celorlalti. Ba mai mult, au lansat si o serie de diversiuni spunand ca au obtinut aceasta frumoasa culoare cultivand ceapa de Buzau la un loc cu sfecla rosie sau cu alte plante care au o culoare asemanatoare, capcana in care au cazut chiar si unii specialisti ceva mai creduli. Nu tagaduim ca nu ar fi posibil un astfel de transfer de gene in laboratoarele de genetica moderne, care ne agreseaza astazi cu organismele modificate genetic dar in niciun caz, natural, liber, in gradinile legumicultorilor buzoieni. De precizat ca si in prezent folosesc tehnologia de cultivare traditionala prin rasad, cu multe particularitati tehnologice specifice, pe care nu le dezvaluie si altor cultivatori, din conservatorism. De regula, valorificarea productiei nu o fac vanzand-o la kilogram, ci prin faimoasele lor funii impletite cu maiestrie, la bucata.

flori de ceapaIn prezent, au o problema cu valorificarea, nu datorita modului de prezentare, ci datorita locului de vanzare. Autoritatile locale buzoiene au hotarat sa le intocmeasca dosare penale tuturor acelora care-si vand productia la sosea, la periferia orasului, asa cum o faceau ei din mosi-stramosi. Astfel, putem spune ca acest patrimoniu genetic inestimabil a scapat de vitregiile vremii in decursul evolutiei si formarii ei. Sa ne amintim doar de regimul comunist care a expropiat acesti cultivatori traditionali, mutandu-i fortat la bloc, confiscandu-le terenurile si obligandu-i sa lucreze in industrie. Putem spune ca ceapa de Buzau a mai inregistrat un faimos succes, cu ghilimelele de rigoare, si anume „ceapa de Buzau urmarita penal”.

Revenind insa la esenta subiectului si analizand in profunzime aceste creatii buzoiene, putem afirma si dovedi cu tarie ca acestea nu sunt soiuri, desi selectia conservativa se realizeaza dupa schema de selectie specifica soiurilor, ci sunt creatii hibride. In cadrul fiecarui soi, se gasesc un numar mare de genotipuri care graviteaza in jurul lui, unele chiar vizibil fenotipic si care se incruciseaza liber intre ele. Se stie ca aceasta specie este prin excelenta alogama, luand nastere astfel hibrizii sintetici care manifesta vizibil fenomenul heterozis somatic. Practica a demonstrat ca atunci cand exigentele alegerii fenotipice au crescut in procesul de selectie, productivitatea a scazut mult, deoarece numarul genotipurilor implicat in procesul de hibridare a fost mic, scazand astfel baza ereditara. Un efect negativ, in ceea ce priveste ingustarea benzilor genetice, l-au avut de multe ori si inspectorii aprobatori care nu au inteles intotdeauna pana unde trebuie mers cu toleranta variabilitatii principalelor caracteristici fenotipice. Un dezastru si mai grav a fost provocat de cei care au scos din arealul legumicol Buzau aceste creatii si au produs samanta in alte locatii, saracind astfel informatia genetica in descendenta si intensitatea fenomenului heterozis.

In concluzie, ceapa de Buzau este reprezentata de hibrizii sintetici, la obtinerea carora participa un numar mare de genitori (populatii locale), care se incruciseaza liber intre ei. Recomandam cultivarea ei oriunde in lume, insa producerea de samanta, nu! Aceasta trebuie obtinuta in zona de origine, in microclimatul in care s-a format si a evoluat.

Continutul articolului, furnizat de Pr. prof. dr. ing. Costel Vanatoru, cercetator in cadrul Laboratorului de Genetica si Ameliorare al SCDL Buzau si unul dintre creatorii soiurilor de legume care pe langa proprietatile nutritive exceptionale, au puteri vindecatoare.

 

ceapa de apa 6Ceapa se afla in topul remediilor naturale de succes, nu o data fiind catalogata ca aliment-medicament miraculos. Ceapa fluidizeaza sangele, scade riscul aparitiei trombozei si a infarctului miocardic. Nu intamplator, in antichitate era supranumita alaturi „alimentul zeilor”, alaturi de varza si usturoi.

Cunoscatorii folosesc insa ceapa in numeroase alte remedii. Spre exemplu, in tratarea oboselii generale. O ceapa mare se fierbe intr-o jumatate de litru de apa, la foc mic, timp de 15 minute. Se lasa sa infuzeze inca 15 minute. Se bea dimineata, timp de trei saptamani.

Gripa poate fi combatuta cu ceapa, astfel: se lasa la macerat patru cepe, timp de 24 de ore, intr-un litru de apa calduta. Se bea o ceasca intre mese si inca una inainte de culcare. Acest preparat, baut cate un castron dimineata, pe stomacul gol, are si proprietatea de a ameliorara diabetul.

Reumatismul este si tratat cu ceapa, de asemenea. Se taie doua cepe (necuratate), se pun la fiert intr-o jumatate de litru de apa zece minute. Se bea un pahar dimineata, pe stomacul gol, un altul la culcare, timp de trei saptamani. Se reia cura de doua sau de trei ori pe an.

In cazul taieturilor usoare se aplica o foita de ceapa pe rana si se fixeaza cu un bandaj. Sangerarea se va opri repede si plaga se va inchide imediat.

Pentru indepartarea negilor se scobeste o ceapa mare si se umple scobitura cu sare fina. Se lasa la macerat toata noaptea. Dimineata si seara se aplica pe negi sucul de ceapa format. Se fixeaza cu un tifon. Se urmeaza tratamentul pana la disparitia negilor.

La bronsite si tuse se taie in felii doua cepe. Se coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdrobesc usor, se pun intr-un tifon si se aplica pe piept sau pe gat sub forma de cataplasma, se mentin toata noaptea, fixandu-se cu ajutorul unui bandaj lejer.

Edemele de pe membrele inferioare se trateaza astfel cu ceapa: se toaca foarte fin 150 g de ceapa. Se adauga o cantitate egala de alcool de 90°. Se lasa la macerat zece zile, agitand zilnic vasul. Se strecoara prin stoarcere puternica. Se iau trei – patru lingurite pe zi, eventual dizolvate in putina apa. Se face o cura de o luna, care poate fi reluata de doua sau de trei ori pe an.

Dificultatile de urinare trec astfel: se taie rondele doua sau trei cepe crude si se aplica pe talpi. Se incalta cu grija o pereche de sosete si se tin toata noaptea. Aceasta metoda ciudata se pare ca duce la urinari abundente dimineata.

 


Categorii: Ancheta, Comunitate

Comentarii (1)

  1. Florica spune:

    Excelentarticol! Felicitari! Presa adevarata!

Adaugati un comentariu


 

*