Boboteaza vine cu ger napraznic, dar romanii sunt pregatiti sa respecte traditiile, ca sa fie sanatosi si sa aiba noroc tot anul

Incepand din aceasta seara, gerul, ninsorile si viscolul cuprind intreaga tara . Cu toate acetstea, in ziua de Boboteaza, buzoienii asteptati la slujba si la Procesiunea care se va desfasura, ca in fiecare an, la Raul Buzau.

 

De Boboteaza si de Sfantul Ioan, romanii vor avea parte de adevaratul ger al Bobotezei, cu care erau obisnuiti in vechime. Meteorologii anunta, incepand din aceasta seara, ger napraznic, ninsoare si vant in toata tara, iar judetul Buzau este unul dintre judetele in care aceste fenomene meteorologice se vor resimti din plin. Cerul va fi innorat, iar in cursul zilei de 6 ianuarie va ninge pe arii relativ extinse, in regiunile extracarpatice, local in Transilvania si Maramures si izolat in celelalte zone. In Dobrogea, Muntenia si Moldova ninsorile vor fi local insemnate cantitativ, iar vantul bate cu putere, viscolind si spulberand zapada si determinand scaderea semnificativa a vizibilitatii. In cursul noptii, aria ninsorilor se restrange, dar vantul va continua sa viscoleasca si sa spulbere zapada, in regiunile estice. Temperaturile maxime se vor incadra intre -14 grade in centrul tarii si 0 grade pe litoral, iar minimele vor cobori pana la – 25 de grade.

Sambata, vremea va fi geroasa in cea mai mare parte a tarii, atat noaptea cat si ziua, iar temperaturile maxime vor fi cuprinse intre -17 grade in depresiunile Carpatilor Orientali si -7 grade in nordul Olteniei. Temperaturile cresc usor, duminica, in vestul sud-vestul si nord-estul teritoriului, si maximele vor fi cuprinse intre -17 grade in estul Transilvaniei si -4 grade in Banat si Oltenia. Vantul va avea intensificari la munte, mai ales in zona inalta, dar si in Moldova si pe litoral, unde va viscoli si spulbera zapada.

Vremea geroasa se va mentine si la inceputul saptamanii viitoare, mai ales in cursul noptilor si al diminetilor in cea mai mare parte a tarii.

 

Cu toate acestea, credinciosii sunt pregatiti ca pe 6 ianuarie sa intampine cum se cuvine Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus Hristos, sarbatoare numita si Epifania sau Dumnezeiasca Aratare. Este, de fapt, reactualizarea simbolica a momentului in care Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se boteaza cu botezul pocaintei – a lui Ioan -, El Cel fara de pacat, asumandu-si pacatele intregii omeniri, pe care le va rascumpara prin sangele Sau, pe Golgota.

Se spune ca Iisus nu a fost botezat pentru iertarea pacatelor lui, fiindca El era fara de pacat, ci pentru Sfintirea Creatiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezinta incheierea ciclului celor 12 zile ale Sarbatorilor de Iarna, care incep pe 25 decembrie, cu Nasterea Domnului sau Craciunul.

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apelor, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg – unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

 

Respectand traditia, preotii buzoieni invita credinciosii la slujba de Boboteaza, dar si la Procesiunea si la Sfintirea Apei care vor avea loc ulterior, la Raul Buzau. „Cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Ciprian, Arhiepiscop al Buzaului si Vrancei, vineri, 6 ianuarie, dupa oficierea  Sfintei Liturghii, asa cum a intrat in traditie,  la Biserica „Sfantul Sava” se va organiza o Procesiune catre apa Buzaului. Plecarea din fata bisericii este stabilita pentru ora 11.45. Buzoienii care vin direct la apa Buzaului, sunt asteptati la ora 12.30, pentru a participa impreuna la ceremonialul religios de sfintire a apei. Sfintirea apei Buzaului  ne aminteste de botezul Domnului in apa Iordanului, sarbatoare numita si Epifania sau Teofania, una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii, deoarece nimeni nu poate deveni crestin fara Botez. Pe de alta parte, pentru noi, buzoienii, procesiunea si sfintirea apei este legatura de suflet cu Sfantul Sava, intrucat el s-a nascut in anul 334, pe meleagurile Buzaului, si a fost martirizat in apele raului Buzau. Prin nastere si martirizare, aici, pe meleagurile Buzaului, a devenit de-al nostru, si, acolo, in ceruri, unde se afla acum cu sufletul, ne reprezinta pe noi, buzoienii. Va asteptam cu drag pe toti pentru a lua ageasma mare – apa sfintita cu multe daruri de la bunul Dumnezeu!”, transmite preotul Mihail Milea, cel care a organizat pentru prima data aceasta procesiune si care a readus in actualitate numele Sfantului Sava de la Buzau. Preotii sfintesc apa raului si arunca in apa o cruce din lemn, dupa care se arunca in apa mai multi barbati, de obicei, tineri. Cel care reuseste sa scoata crucea din apa se crede ca va fi sanatos si va avea noroc tot anul.

 

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza, vecinii, prietenii si rudele se colinda reciproc, iar in anumite comunitati, tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

Preotul sfinteste apa unui rau si arunca in ea o cruce, care trebuie adusa inapoi. Barbatul care reuseste sa scoata crucea din apa va avea noroc tot anul.

 

Se spune ca fetele care aluneca pe gheata si cad in ziua de Boboteaza se vor marita sigur pana la sfarsitul anului. Se pare ca este valabil si pentru baieti.

In Ziua de Boboteaza nu se spala rufe, fiindca toate apele sunt sfintite, si nu se da nimic cu imprumut. In anumite zone se spune ca nu e bine sa speli nici in urmatoarele opt zile. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

Se spune, de asemenea, ca daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

De asemenea, se spune ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza, despre locurile unde sunt ascunse comorile.Se spune ca apa sfintita, numita Agheasma Mare, adusa in aceasta zi de la biserica, e miraculoasa. Cu doar cateva picaturi poti vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curata casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineata, pe stomacul gol, timp de 8 zile, pana la 14 ianuarie.

 

Crestinii postesc in ziua de Ajun, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Traditia spune ca in ajunul Bobotezei oamenii pregatesc o masa asemanatoare cu cea din ajunul Craciunului. Pe masa din „camera de curat” se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare, iar pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare. Imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.

Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Exista si credinta ca in noaptea dintre Ajun si Boboteaza fetele isi pot vedea ursitul. Se spune ca daca isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si isi pun sub perna o crenguta de busuioc, isi vor visa alesul.