„Asuma-ti sa fii sanatos!” Majoritatea pacientilor cu cancere digestive se prezinta la medic prea tarziu

20 iunie 2017 | 0 comentarii |

Jumatate dintre imbolnaviri ar putea fi prevenite prin evitarea unor factori de risc si depistarea in faza incipienta, explica prof. dr. Mircea Beuran, intr-un nou articol din cadrul campaniei UMF „Carol Davila.

 

Prof. Mircea Beuran

Pornind de la experienta Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti, unde isi desfasoara activitatea clinica, profesorul Mircea Beuran, care este si presedinte al Societatii Romane de Chirurgie de Urgenta si Traumatologie,  abordeaza, in cadrul campaniei „Asuma-ti sa fii sanatos”, derulata de UMF „Carol Davila”, problema cancerelor digestive. Medicul spune ca o proportie semnificativa a pacientilor cu neoplazii abdominale se prezinta la medic in stadii avansate ale bolii, cand tumora devine simptomatica si, mai mult,prezentarea se face, frecvent, dupa ce apare o complicatie a bolii.

Dr. Beuran mentioneaza, citand un studiu publicat in revista „Lancet” in 2005, ca exista 9 factori de risc responsabili pentru 35% din decesele prin cancer, la nivel global, dar si ca 50% dintre cazurile de cancer pot fi prevenite printr-un stil de viata sanatos. Fumatul, consumul de alcool, consumul scazut de fructe si vegetale, obezitatea, inactivitatea, sexul neprotejat, poluarea aerului urban, utilizarea combustibililor fosili si injectiile contaminate din mediul spitalicesc sunt factori de risc pentru boli digestive grave.

Data fiind morbiditatea semnificativa asociata unor rezectii chirurgicale extensive pentru tumori avansate locoregional, a scaderii calitatii vietii si a supravietuirii reduse pe termen lung, consider ca este foarte important ca in Romania sa fie implementate, la nivel national, tehnicile de preventie si screening al neoplaziilor gastrointestinale”, sustine prof. univ. dr. Mircea Beuran, seful Clinicii de Chirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti.

 

Medicul considera ca, fara dubiu, politicile de sanatate publica trebuie conduse in directia preventiei, urmand exemplele statelor cu grad mare de dezvoltare socio-economica (Marea Britanie, Japonia, Olanda, Norvegia, etc.). Screeningul este eficient in majoritatea acestor neoplazii, atat pentru populatia generala (cancerul colorectal), dar mai ales pentru subgrupele de pacienti cu risc crescut de a dezvolta aceste boli, explica profesorul Beuran.

Principalii factori de risc general care pot fi modificati pentru a preveni aparitia cancerelor in populatia generala sunt fumatul, activitatea fizica redusa, excesul ponderal, consumul crescut de carne rosie, prezenta diabetului zaharat, consum crescut de alcool, dar si  infectia cu virus hepatitic B sau C”, explica dr. Beuran.

In ceea ce priveste incidenta cancerelor de diferite tipuri, medicul arata ca o analiza a Organizatiei Mondiale a Sanatatii a evidentiat ca, in Romania, cancerul colorectal este situat pe locul 4, cancerul gastric pe locul 6, cancerul pancreatic pe locul 10 si cancerul hepatic pe locul 12.  „Pe de alta parte, predictia pentru anul 2030 arata ca incidenta tuturor acestor cancere va creste, pentru cel colorectal cu aproximativ 2.000 cazuri, pentru cel gastric cu aproximativ 800 de cazuri, cel pancreatic cu 600 de cazuri, iar cancerul hepatic cu aproximativ 400 de cazuri”,  atrage atentia medicul.

 

In articolul transmis pentru informrea populatiei, dr. Beuran arata ca fumatul este factor de risc dovedit pentru cancerul de esofag, pancreas, ficat, stomac, colon si rect. Activitatea fizica redusa cauzeaza cancer de colon, ficat, pancreas si stomac, iar excesul ponderal este cauza cancerelor de esofag, stomac, colon, rect, ficat, vezicula biliara si pancreas. Consumul crescut de carne rosie este asociat cu cancerul de colon si rect, iar diabetul zaharat este cauza cancerului la ficat, pancreas si colon. Consumul crescut de alcool cauzeaza cancer de esofag, rect si ficat, iar infectia cu virus hepatitic B sau C reprezinta cuza cancerului de ficat. In schimb, aportul crescut de calciu are un rol protectiv pentru polipii adenomatosi si pentru cancerul colonic distal.

Depistarea cancerului in stadiul incipient al bolii este extrem de importanta, pentru ca „sansele de vindecare sunt semnificativ mai mari, oferind astfel pacientilor sansa la o viata mai lunga si cu o calitate mai mare. Cu toate ca schimbarea stilului de viata, cu promovarea celui sanatos, prezinta impact in populatia generala, screeningul si-a dovedit eficienta doar pentru unele localizari ale cancerelor sau pentru subgrupuri de pacienti, cu risc mai mare de a dezvolta boala”, expica seful Clinicii de Chirugie a Spitalului Clinic de Urgenta.

 

Dr. Beuran mai spune ca una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global este cancerul gastric, dar exista diferente semnificative intre diferitele regiuni ale lumii, utilitatea screeningului dovedindu-se doar in tarile cu incidenta foarte mare a bolii (Japonia, Korea, Venezuela, Chile). De aceea, in Japonia se recomanda screeningul anual la toata populatia de peste 50 de ani, sau endoscopie digestiva la fiecare 2-3 ani. In Coreea, screeningul se face la toate persoanele de peste 40 de ani, iar in tarile cu risc mediu de aparitie a bolii este recomandat in cadrul subgrupelor de pacienti cu risc crescut, cum ar fi cei cu adenoame gastrice, anemie pernicioasa, metaplazie intestinala, polipoza adenomatoasa familiala, sindrom Lynch, sindrom Peutz-Jeghers, sau sindromul polipozei juvenile.

O analiza a 78 de pacienti cu cancer gastric, managerizati in Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti pe parcursul a 18 luni, a evidentiat o varsta medie pentru acestia de 67,7  ani, cu un plus sau minus de 12,7 ani”, explica medicul.

In opinia sa, screeningul pentru cancer esofagian nu este recomandat in randul populatiei generale, dat fiind ca nicio metoda de screening nu a dovedit o diminuare a mortalitatii prin cancer esofagian in populatia cu risc mediu de a dezvolta aceasta boala. Factorii de risc implicati in aparitia cancerului esofagian sunt: prezenta bolii de reflux gastroesofagian, esofagul Barrett, excesul ponderal.

 

In ceea ce priveste screeningul populatiei generale pentru cancer pancreatic, dr. Beuran spune ca acesta nu si-a dovedit eficienta. Aproximativ 10-15% din adenocarcinoamele pancreatice ductale sunt atribuibile unor cauze genetice: cancerul pancreatic familial — definit ca 2 rude de gradul I cu cancer pancreatic, explica medicul. In acest caz, screeningul poate fi inceput la varsta de 50 de ani sau cu 10-15 ani mai devreme fata de varsta celei mai tinere rude cu cancer pancreatic. „Data fiind agresivitatea marcata a acestei boli, cu o rata de supravietuire la 5 ani de aproximativ 6%, tot mai multe grupuri de cercetatori incearca sa identifice subgrupele de populatie cu un risc mai mare de a dezvolta aceasta boala si in cadrul carora screeningul sa poata fi facut cu succes. O analiza a 163 de pacienti cu cancer pancreatic, managerizati in Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti pe parcursul a 20 de luni, a aratat ca 1% dintre pacienti prezentau stadiul I de boala, 34,3% stadiul II, 24,2% stadiul III si 40,4% stadiul IV. Interventia chirurgicala cu viza radicala a putut fi facuta la 48 dintre acesti pacienti”, arata chirurgul.

Totodata, hepatopatia cronica (de tipul cirozei, infectiei cu virus hepatitic B sau C, prin abuz de alcool, diabetul zaharat, excesul ponderal) reprezinta un factor de risc major pentru dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Supravegherea acestor pacienti permite identificarea formatiunilor tumorale mai mici de 2 centimetri, pentru care prognosticul este semnificativ mai bun. Screeningul acestor pacienti poate fi facut prin ecografie hepatica sau prin combinarea ecografiei cu dozarea alfa-fetoproteinei serice, la fiecare 6 luni.

 

Cancerul colorectal reprezinta insa una dintre patologiile in care screeningul populatiei generale si-a dovedit pe deplin utilitatea, sustine chirurgul. Prin screening pot fi identificate leziunile premaligne (polipii colonici) sau cancerele asimptomatice, aflate in stadiu incipient. Evidenta actuala arata ca prin implementarea screeningului pentru cancer colorectal la nivel national se scade mortalitatea cauzata de aceasta boala. „Incepand cu varsta de 20 de ani, fiecare individ trebuie evaluat prin anamneza si clasificat in functie de prezenta factorilor de risc, in risc mediu sau crescut de a dezvolta cancer colorectal”, recomanda dr. Beuran. Potrivit acestuia, pacientii cu risc crescut sunt cei cu istoric personal de cancer colorectal sau polip adenomatos, sindroame genetice ce predispun la cancer colorectal, prezenta unei rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat < 60 ani, doua rude de gradul unu cu cancer colorectal diagnosticat la orice varsta, boala inflamatorie intestinala. In ca zul pacientilor cu risc mediu, screeningul se recomanda intre 50 si 75 de ani.

O analiza a 620 de pacienti cu cancere de colon, managerizate in Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti pe parcursul a 5 ani, a relevat ca 275 (44,7%) dintre pacienti s-au prezentat pentru o complicatie a bolii. Acest subgrup de pacienti, cu cancer ocluziv, hemoragic sau perforat au prezentat o rata mai mare a complicatiilor postoperatorii (32,4% versus 20,3%) si a mortalitatii la 30 de zile (3,6% versus 1,8%)”, explica profesorul Beuran.

 


Adaugati un comentariu


 

*