Alergiile omului modern, mostenire de la stramosii din preistorie

Doua studii recente efectuate de cercetatori francezi si germani releva ca alergiile au fost transmise de-a lungul timpului prin mostenire genetica.

Alergiile de care sufera la ora actuala multi locuitori ai planetei au aparut cu cu aproximativ 40.000 de ani in urma. Vina pentru acest fapt este atribuita, de cercetatori, oamenilor din Neanderthal si a faptului ca, la un moment dat, pe scara evolutiei, acestia s-au incrucisat cu hominizii cunoscuti sub denumirea de „denisovieni”, o ruda apropiata a neanderthalienilor.

Aceste incrucisari preistorice au fost perpetuate de-a lungul evolutiei speciei umane, omul modern mostenind astfel intre unu si sase la suta din genele hominizilor timpurii, neanderthalienii si denisovienii.

Studiile efectuate releva faptul ca trei dintre genele provenind de la aceste doua specii umane se numara printre cele mai comune descoperite la oamenii moderni si joaca un rol important in sistemul imunitar.

Totodata, aceste gene sunt responsabile si pentru sensibilitatea excesiva a sistemului imunitar, care provoaca alergii si, astfel, purtatorii acestora sunt mai predispusi la astm, febra fanului si alte alergii.

Cercetatorii sunt de parere ca aceste gene au fost transmise oamenilor moderni atunci cand primele grupuri hominide au parasit Africa, acum aproximativ 50.000 de ani, indreptandu-se spre Europa. Pe acest parcurs, ei s-au incrucisat apoi cu neanderthalienii deja stabiliti in Eurasia.

„Studiul nostru arata ca incrucisarile cu oameni arhaici au avut implicatii practice pentru oamenii moderni, intre care cele mai evidente au fost adaptarea noastra la mediu prin imbunatatirea rezistentei la agenti patogeni, precum si metabolismul pentru digerarea alimentelor noi”, a explicat Janet Kelso, cercetatoarea care a scanat genomul uman modern pentru a detecta genele neandertalienilor si ale denisovienilor. Aceasta a mai precizat ca doua dintre cele trei gene ale sistemului imunitar corespund ADN-ului omului de Neanderthal, iar cea de a treia omului de Denisova. Cea mai comuna dintre aceste gene a fost gasita la intreaga populatie non-africana, a doua, in special la asiatici, iar cea de a treia, mai asemanatoare ADN-ului omului de Denisova si mai rara, la un mic grup de asiatici.